Trupa TAXI si CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI!
Trupa TAXI si CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI! Cantecelul lui Dan Teodorescu – O BLASFEMIE, e adevarat, mica, printre atatea altele!
Cantecelul trupei Taxi, intitulat, cu obraznicia si tupeul deja cunoscute, ”Despre smerenie”, ne spune o poveste despre autor, Dan Teodorescu. Acesta viseaza ca merge la Catedrala Mantuirii Neamului sa-l gaseasca pe Dumnezeu. Il cauta pe Dumnezeu prin Catedrala, prin toate salile si subsolurile, DAR NU IL GASESTE! Si atunci, ce credeti ca face DanTeodorescu? Se a apuca sa spuna ca Dumnezeu sta in spatiile mici si iubeste lemnul, adica, vrea sa spuna ”filosoful”, in bisericile mici si, vezi-Doamne, nu in bisericile mari, adica in Catedrala. Pai, d-le Teodorescu, inseamna ca il gasiseti pe Dumnezeu, deja, ca e plin de biserici de lemn, mici, cum va plac dvs. Ce sens sa mai aveti si un astfel de vis? Si cantecelul continua, acompaniat de tot felul de dumnezei mai mici, care se vaieta ca nu-l gasesc pe Dumnezeu cel Mare si Adevarat! Imi pare rau ca printre acestia ii gasim pe Victor Rebenciuc, cu siguranta manipulat de dl. Dan Teodorescu, cu cinism, cunoscand politetea si buna-credinta a marelui actor, care de principiu, nu poate refuza!
Imi pare rau, de asemenea, de Mircea Cartarescu, ca s-a asociat cu acest cantecel, din categoria lalaiturilor fara sens! Dar nu regret! Pentru ca, iata, Mircea Cartarescu recidiveaza! Ca nici Mircea Cartarescu, dupa o juma de secol de scris versificatie, nu l-a aflat pe Dumnezeu, asa incat pozeaza bine in rolul de corist in acest cantecel, de nivelul scrierilor sale.
Pe scurt, acesti domni nu sunt deloc smeriti! Sigur, nu l-au gasit pe Dumnezeu nici la Sfanta Sofia, nici la Capela Sixtina! Ca asa spune cantecelul, adica ei! Tot felul de amatori in arta si cultura, dupa ce si-au epuizat firavele neputinte! Nu este smerenie, ci obraznicie!
Da, a venit vremea, si a fost mereu acea vreme, sa-l prea-marim si glorificam pe Dumnezeul Iubirii, dar si al Dreptatii si Judecatii! Sa ridicam impreuna aceasta Catedrala a Mantuirii, ca o ofranda si pentru acel Mester Manole, ziditorul altei Catedrale, de la Curtea de Arges, si sa ne pregatim aripile de sindrila, poate vom reusi sa zburam astfel, in ceruri mai inalte!
