Titlul subiectului de azi ar putea să reprezinte motto-ul de campanie al edilului nostru sef, păstrând nota de poruncă-îndemn comunist.

Se pare că ziua de 1 aprilie, a cărei semnificaţie o cunoaştem cu toţii, se prelungeşte până în ziua alegerilor, la 1 iunie.

Primăvara a descoperit mizeriile acoperite de zăpadă, gropile din asfalt care fuseseră umplute de nea şi alte nereguli din oraşul nostru pe care zăpada le acoperise cu generozitate sunt acum vizibile peste tot.

Nu vom vorbi astăzi despre mizerie şi gropi, mai ales că toată Craiova este un şantier.

Vom discuta însă despre o acţiune pe care gospodarii o desfăşoară în fiecare an, atunci când dau cu var, înainte de Sărbătorile de Paşti.

Că să nu ne pască vreo nenorocire, îi rugăm pe edili să dea cu var. Şi nu oriunde, ci în primul rând pe trecerile de pietoni care mai mult se ghicesc decât să fie vizibile.

La prima lectura a stufoaselor reglementari privind alegerile locale am fost tentaţi să salutăm abordarea diferită, făcută de Guvernul României sub presiunea partidelor parlamentare, ca fiind o relaxare politică.

Accentul pus pe votul uninominal, includerea funcţiei de Preşedinte al Consiliului judeţean în acest sistem de vot, desemnarea reprezentanţilor partidelor politice în birourile electorale după un alt sistem decât al partidelor parlamentare şi neparlamentare, erau elemente de deschidere către transparenţă şi o competiţie deschisă.

De curând am fost vrăjiţi de jongleriile cu mingea de baschet făcute de componenţii echipei Harlem Globtrotters care cutreieră toate colţurile lumii pentru a-şi arăta măiestria.

Mulţi consilieri din echipa de la Craiova sunt la fel de „globetrotters" în ceea ce priveşte migraţia politică sau deplasările exotice în străinătate, fără să mai ţinem cont că ne "vrăjesc" cu altfel de jonglerii:

• jonglerii cu legea,

• jonglerii cu terenuri şi spaţii comerciale,

• jonglerii cu beneficii.

Atât în raportul recent al IPP cât şi din analizele PNŢCD Craiova se observă că în Consiliul Local Craiova este o lipsă crasă de activitate în ceea ce priveşte iniţiativele pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în oraş. Am văzut că sunt 10 consilieri care sunt ZERO la iniţiative, 10 consilieri migratori sau 4 consilieri locali care în anii 2006 şi 2007 nu au avut nici măcar un cuvânt de spus în şedinţele de consiliu, dar să mai aibă şi iniţiative locale.

Cu toate că peste jumatate dintre consilierii locali se află în zona mediocrităţii, l-am auzit de mai multe ori pe primarul Craiovei, Antonie Solomon, spunând că acesta este cel mai bun Consiliul Local din istoria Craiovei.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) a lansat "Campania împotriva mediocrităţii în politică", proiect prin care se analizează activitatea consilierilor locali din mai multe oraşe, printre care şi Craiova: http://www.ipp.ro/altemateriale/Raport%20Local%20Craiova%202003%2027%2003.pdf

Raportul IPP pentru activitatea Consiliului Local Craiova confirmă concluziile şi criticile PNŢCD Craiova referitoare la lipsa de activitate a aleşilor locali.

Atunci când primarul sau Consiliul Local nu vor să rezolve o problemă, folosesc tactica învârtelii în jurul cozii: să vedem, să mai chibzuim, nu sunt banii ş.a., uitând că altădată banii publici sunt învârtiţi altfel, mai ales dacă e rost şi de vreo învârteală electorală sau personală.

Se spune că 1 imagine valoarează cât 1 000 de cuvinte şi urmărind imaginile următoare ne veţi da dreptate. Imaginile au fost surprinse în zona Nanterre - Spaniei - Putnei, o zonă intens circulată atât de copiii care vin la Şcoala nr. 22 "Mircea Eliade", cât şi de părinţii care-şi duc copiii la Gradiniţa "Dumbrava Minunată". În zonă este un trafic pietonal intens, strada Spaniei fiind principala cale de acces dinspre Valea Rosie-Sărari spre Calea Bucureşti, la tramvaie şi autobuze.

21 martie reprezintă Ziua Internaţională a copiilor străzii. O sărbătoare tristă dar un bun prilej pentru a observa această realitate şi problemă socială gravă din ţara noastră.

"Copilul străzii" este cel care nu mai are nici un fel de legătură cu familia, este absolut singur şi trăieşte o evidentă situaţie de autonomie, întreţinându-se prin diverse forme, precum furtul, cerşitul, caritatea şi solidaritatea organizaţiilor. Unica perspectivă rămâne strada.

Se apropie cu paşi repezi campania electorală si revin în actualitate momente şi chiar situaţii penibile din anul 2004: inaugurări pe banda rulantă, începerea a "jde lucrări", promisiuni cât cuprinde şi speranţe deşarte, deşi este evident că nu există bani, timp şi forţă de muncă pentru a fi terminate.

În 2004 se tăia panglica la blocurile ANL, deşi încă nu puteau fi date în folosinţă, însă ANLctoral, ce să-i faci, bizonu' electoral trebuia să vadă că aleşii muncesc.