Susţine

Înscrie-te în PNȚCD

Dacă vrei sa fii membru al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat descarcă această cerere de adeziune, completeaz-o, semneaz-o și mergi la cel mai apropiat sediu PNȚCD din localitatea ta.

Adresa de e-mail: secretariat@pntcd.ro

Cerere de adeziune

Promovează PNŢCD

Promovează PNŢCD afișând un banner pe site-ul tău.

Facebook

Rămâi în legătură cu noi prin pagina noastră de Facebook.

Statutul Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat



CAPITOLUL I
Dispoziţii Generale

Preambul
Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, denumit în continuare Partidul, este rezultatul comasării dintre Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – PNŢCD şi Uniunea pentru Reconstrucţia României – UPR, în baza comunităţii doctrinare creştin-democrate.
Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, continuator al Partidului Naţional Ţărănesc, partid rezultat la rândul său fuziunea dintre Partidul Naţional Român din Transilvania şi Partidul Ţărănesc din Vechiul Regat, aduce în noul partid un patrimoniu politic, istoric şi de relaţii internaţionale:
• politic – un proiect de societate constituită pe valorile creştin democrate de persoană, colectivitate umană, tradiţie, umanism creştin, proiect convergent cu principiile naţional ţărăniste de democraţie, dreptate socială, morală creştină şi patriotism luminat;
• istoric – un trecut de luptă pentru înfăptuirea unităţii naţionale, de acţiune antitotalitară în slujba valorilor tradiţionale şi democratice ale poporului român evidenţiată prin jertfele date de membrii acestui partid în lupta împotriva regimului comunist dictatorial şi colaboraţionist cu ocupantul sovietic;
• relaţii internaţionale – apartenenţa la structurile organizatorice internaţionale ale democraţiei creştine ca membru cu drepturi depline în Internaţionala Creştin Democrată şi ca membru asociat, până la integrarea în Uniunea Europeană, al Partidului Popular European.
Uniunea pentru Reconstrucţia României – URR aduce în noul partid pragmatismul, tinereţea şi dinamisnul unui partid modern organizat, în spiritul principiului „FIECARE CONTEAZĂ”, cu obiectivele sale:
• realizarea în România a unui puternic partid şi a unui larg curent politic popular creştin democrat;
• promovarea tradiţiilor şi valorilor culturale ale tuturor cetăţenilor României;
• respectarea şi garantarea drepturilor fundamentale ale omului (stipulate în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului) şi ale cetăţeanului, în conformitate cu Constituţia României;
• garantarea proprietăţii private şi încurajarea iniţiativei particulare ca motor al progresului economic în condiţii de concurenţă liberă;
• accesul liber şi egal la şanse de realizare personală (materială, spirituală, profesională şi socială) pentru fiecare membru al societăţii;
• întărirea autorităţii instituţiilor statului şi respectarea ordinii de drept de către fiecare cetăţean, indiferent de funcţia pe care o ocupă, poziţia socială sau averea sa;
• crearea unui sistem politic modern, performant, care să administreze în mod eficient viaţa economică şi socială în beneficiul cetăţenilor români.

Art.1. Cadrul legal
(1) Partidul este persoană juridică română de drept public, înregistrată ca partid politic, rezultată din asocierea liberă a cetăţenilor români cu drept de vot care aderă la principiile, doctrina, programul şi statutul Partidului.
(2) Partidul îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Constituţia României, legislaţia română în vigoare, prezentul statut şi regulamentele interne.

Art.2. Elementele de identificare ale Partidului
(1) Denumirea partidului este Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, prescurtat PNŢCD.
(2) Semnul permanent al Partidului este cel prezentat în Anexa 1 a prezentului statut. El reprezintă un ochi stilizat din trei elemente: arcul superior şi arcul inferior de culoare albastru închis si irisul de culoare verde.
(3) Semnul electoral este identic cu semnul permanent al Partidului cu toate elementele de culoare neagră. Acesta poate fi modificat prin hotărârea Comitetului Naţional de Conducere, care va fi comunicată Biroului Electoral Central, în conformitate cu legea.
(4) Sediul central al Partidului este în Bucureşti, B-dul Carol I, nr.24, sectorul 2.

Art.3. Obiectivele şi scopul partidului
Obiectivele partidului sunt exclusiv de natură politică, în scopul dezvoltării româneşti, realizării economiei de piaţă, consolidării statului de drept, combaterii ideologiilor totalitare, integrării europene şi euroatlantice, prin promovarea doctrinei creştin-democrate şi punerea în aplicare a programului său politic.

Art.4. Principiile Partidului
(1) Principiile doctrinare ale Partidului sunt: morala creştină, libertatea, dreptatea socială, democraţia, patriotismul luminat, personalismul, solidaritatea şi subsidiaritatea.
(2) Principiile de organizare şi funcţionare ale Partidului sunt: unitate şi autonomie, iniţiativă şi cooperare, responsabilitate şi disciplină, competenţă şi moralitate, eficienţă, transparenţă, pragmatism şi valorificarea tradiţiei, în scopul realizării unui partid puternic şi modern.

Art.5. Organizarea şi reprezentarea Partidului
(1) Partidul este organizat pe unităţi administrativ-teritoriale şi, după caz, subdiviziuni ale acestora.
(2) În relaţiile cu autorităţile publice şi terţii, Partidul este reprezentat de preşedintele Partidului, iar la nivelul structurilor organizatorice, de preşedinţii de organizaţii, în limita competenţelor prevăzute de statut şi de regulamentele interne.,

Art.6. Legătura Partidului cu alte partide
(1) Partidul promovează colaborarea cu alte partide democratice din ţară, pentru realizarea scopului şi obiectivelor sale.
(2) Partidul, în calitate de membru al Partidului Popular European şi al Internaţionalei Creştin Democrate, conlucrează şi acţionează împreună cu celelalte partide creştin-democrate, populare şi conservatoare, pentru înfăptuirea valorilor, principiilor şi obiectivelor comune.

Art.7. Legătura Partidului cu alte instituţii şi organizaţii
(1) Partidul colaborează cu societatea civilă şi Biserica în vederea realizării obiectivelor majore ale societăţii româneşti de natură spirituală, morală şi socială.
(2) Partidul colaborează, la nivel central şi teritorial, cu sindicatele şi patronatele în vederea realizării armoniei şi solidarităţii sociale şi dezvoltării unei economii capitaliste eficiente.
(3) În acelaşi scop, Partidul are relaţii speciale cu organizaţiile sindicale şi patronale de orientare creştin-democrată.
 
 
 

CAPITOLUL II
Membrii Partidului

Secţiunea I – DISPOZIŢII GENERALE

Art.8. Membrii
(1) Poate deveni membru al Partidului orice persoană fizică, indiferent de rasă, sex, origine etnică sau convingeri religioase, care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) este cetăţean român;
b) a împlinit vârsta de 18 ani;
c) aderă la valorile, principiile, doctrina şi Programul Partidului şi militează pentru realizarea obiectivelor acestuia;
d) se angajează să respecte statutul şi disciplina Partidului;
e) are un comportament moral şi demn în viaţa politică şi privată.
(2) Nu poate deveni membru al Partidului persoana care:
a) a fost condamnată pentru infracţiuni de drept comun la o pedeapsă privativă de libertate, fără a beneficia de amnistie sau de reabilitare, în condiţiile legii penale;
b) a fost agent, ofiţer (eventual sub acoperire în instituţii ale statului) sau colaborator al securităţii, care a făcut parte din guvernele comuniste, din Marea Adunare Naţională, din structurile de conducere ale PCR, din aparatul salarizat central sau teritorial al PCR, din aparatul central al organizaţiilor de masă şi profesionale, din consiliile sau comitetele politice ale armatei sau ministerului de interne, Departamentului Securităţii Statului sau echivalente ale acestora cu alte denumiri în diverse perioade ale regimului comunist sau au fost magistraţi care au pronunţat sentinţe de condamnare în fapt din motive politice;
c) are interdicţie judecătorească definitivă privind exercitarea drepturilor politice sau cetăţeneşti;
d) se găseşte în vreuna din situaţiile de incompatibilitate prevăzute de lege.

Art.9. Aderenţii
Poate deveni aderent al Partidului orice persoană fizică, indiferent de rasă, sex, origine etnică sau convingeri religioase, dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
a) a împlinit vârsta de 16 ani;
b) aderă la valorile şi principiile Partidului;
c) nu se încadrează în nici una din prevederile Art.8.(2).

Art.10. Membrii de onoare
Membrii Partidului care prin activitatea lor în Partid s-au remarcat în mod deosebit, dar nu mai pot depune o activitate politică susţinută, pot fi distinşi cu demnitatea de membru de onoare al Partidului, prin hotărârea Comitetului Naţional de Conducere, cu avizele Biroului Naţional de Conducere şi a Biroului Senatului, la propunerea preşedintelui Partidului şi a membrilor de onoare.

Art.11. Activitatea membrilor Partidului
(1) Membrii partidului pot face parte dintr-o singură organizaţie teritorială, de acelaşi nivel, în care îşi desfăşoară activitatea.
(2) Fiecare membru poate activa în cel mult una din organizaţiile speciale.
(3) Activitatea fiecărui membru al Partidului va fi evaluată periodic, conform grilei naţionale de evaluare.
 
 

Secţiunea II – DOBÂNDIREA CALITĂŢII DE MEMBRU SAU DE ADERENT AL PARTIDULUI

Art.12. Cererea de înscriere în Partid
Dobândirea calităţii de membru sau de aderent se face în baza aprobării unei cereri de înscriere adresată organizaţiei de apartenenţă, care poate fi:
a) organizaţia locală în raza căreia solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa;
b) organizaţia locală în raza căreia solicitantul îşi desfăşoară activitatea profesională sau de studiu.

Art.13. Aprobarea cererii
(1) Cererea de înscriere este supusă aprobării biroului de conducere al organizaţiei de apartenenţă, care trebuie să se pronunţe asupra ei în terme de 30 de zile de la data înregistrării.
(2) Data la care se aprobă cererea reprezintă data înscrierii în partid.
(3) În cazul respingerii cererii, decizia se va comunica solicitantului în termen de şapte zile.

Art.14. Contestarea deciziilor de aprobare sau de respingere
(1) Împotriva deciziei de aprobare a cererii, orice membru poate formula contestaţie în termen de 15 zile de la data aprobării cererii, care se judecă de biroul judeţean în prezenţa părţilor, în termen de 30 de zile.
(2) Împotriva deciziei de respingere a cererii, solicitantul poate formula contestaţie în termen de 15 zile de la comunicarea deciziei, care se judecă de biroul judeţean, în prezenţa contestatarului, în termen de 30 de zile.

Art.15. Dobândirea calităţii de membru sau de aderent în caz de comasare
În cazul comasării partidului cu alt partid, dobândirea calităţii de membru sau aderent şi vechimea în partid se stabilesc conform protocolului de comasare.

Art.16. Cererea de transfer
Cererea de transfer în altă organizaţie va fi însoţită de avizul organizaţiei de provenienţă şi se adresează noii organizaţii de apartenenţă, în condiţiile prevăzute la Art.12.
 
 

Secţiunea III – DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEMBRILOR ŞI ADERENŢILOR PARTIDULUI

Art.17. Drepturi
(1) Membrii partidului au următoarele drepturi:
a) să aibă iniţiative cu caracter politic sau de îmbunătăţire a activităţii structurii organizatorice din care fac parte, care să fie dezbătute de forurile de conducere competente;
b) să-şi exprime opiniile în mod liber în toate problemele supuse dezbaterii, în cadrul structurilor de partid din care fac parte;
c) să participe la toate activităţile organizate de partid şi la adoptarea hotărârilor forurilor din care fac parte;
d) să aibă acces la informaţiile privitoare la activitatea partidului şi la hotărârile forurilor de conducere ale acestuia;
e) să aleagă persoane în funcţii de conducere în partid, dacă au vechime de cel puţin trei luni în partid;
f) să fie aleşi în funcţii de conducere în partid, în condiţiile de vechime şi de cumul limitat prevăzute de regulamentul partidului;
g) să fie aleşi sau desemnaţi în funcţii publice.
(2) Aderenţii au următoarele drepturi:
a) să fie informaţi despre proiectele desfăşurate de organizaţia locală din care fac parte şi consultaţi asupra activităţilor în care sunt implicaţi;
b) să supună dezbaterii comitetului organizaţiei locale din care fac parte iniţiative de acţiune politică şi civică;
c) să solicite, conform statutului partidului, dobândirea calităţii de membru;
d) să primească din partea partidului tot sprijinul pe care acesta îl poate da pentru îndeplinirea sarcinilor agreate;
e) să renunţe la calitatea de aderent în orice moment, cu efect imediat.

Art.18. Obligaţii
(1) Membrii partidului au următoarele obligaţii:
a) să cunoască principiile, doctrina, programul si să le promoveze în activitatea pe care o desfăsoară;
b) să cunoască şi să respecte statutul Partidului, codul de conduită şi reglementele interne;
c) să respecte şi să indeplinească hotărârile adoptate de forurile Partidului;
d) să contibuie la promovarea Partidului;
e) să participe la activităţiile de aparteneţă şi forurile din care fac parte;
f) să exercite cu competenţă şi cinste funcţiile pubilce în care au fost aleşi sau numiţi
şi să informeze organizaţia pe care o reprezintă, cu privire la modul de exercitare a funcţiei respective;
g) să reprezinte si să susţină poziţiile Partidului în activitatea depusă în orice funcţie obţinută prin sprijinul politic al Partidului;
h) să nu ia atitudini publice împotriva poziţiilor oficiale ale Partidului;
i) să pastreze confidenţialitatea documentelor şi informaţiilor cu caracter intern;
j) să respecte legislaţia in vigoare şi normele de comportare morala în Partid şi în societate;
k) să plătească cotizaţia trimestriala.
(2) Membrii Partidului care nu sunt la zi cu plata cotizaţiei pierd dreptul de vot şi nu pot fi aleşi în nici o funcţie. Se consideră plată la zi a cotizaţiei, achitarea acesteia pană la nivelul trimestrului anterior,
inclusiv.
(3) Aderenţii Partidului au urmatoarele obligaţii:
a) să promoveze principiile şi valorile Partidului;
b) să cunoască şi să respecte prevederile statutului şi regulamentul Partidului;
c) să păstreze confidenţialitatea documentelor şi informaţiilor cu caracter intern, de partid, la care au acces;
d) să nu exprime public puncte de vedere care aduc prejudicii grave activitaţii sau imaginii Partidului şi care contravin poziţiilor formulate de organele de conducere ale Partidului;
(4) Nerespecatrea sau încălcarea obligaţiiilor de mai sus atrage răspunderea disciplinară cf. Art.21 – Art.22.
 
 

Secţiunea IV – PIERDEREA CALITĂTII DE MEMBRU AL PARTIDULUI SAU DE ADERENT

Art.19. Pierderea calităţii de membru sau aderent
(1) Calitatea de membru al Partidului se poate pierde în una din următoarele situaţii: deces, demisie, excludere sau decădere.
(2) Calitatea de aderent al Partidului se poate pierde în una din următoarele situaţii: deces, demisie sau excludere.
(3) În cazul comasării Partidului cu alt partid, redobândirea calitaţii de membru sau aderent se face in conformitate cu protocolul de comasare.
(4) Demisia din Partid este un act unilateral de voinţa cu efect imediat, care se comunică în scris organizaţiei de apartenenţa. Înscrierea unei persoane într-un alt partid constituie de drept demisie din partid.
 
 

Secţiunea V – RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ

Art.20. Abateri disciplinare
Membrii Partidului vor răspunde disciplinar dacă:
a) nu respectă obligaţiile prevăzute de Art.18;
b) li s-a interzis prin hotărâre judecătorească definitivă exercitarea drepturilor politice sau cetăţeneşti;
c) falsifică, sustrag ori distrig documente ale Partidului;
d) împiedică, cu rea-credinţă, înscrierea în partid a unor noi membri;
e) comit alte fapte care dăunează activităţii, imaginii, prestigiului sau unităţii Partidului;
f) în urma evaluării periodice a activităţii în baza grilei naţionale de evaluare obţin calificativul nesatisfăcător.

Art.21. Sancţiuni
Sancţiunile care pot fi aplicate pentru abaterile disciplinare sunt:
a) avertismentul scris;
b) suspendarea din funcţiile de conducere şi/sau interzicerea dreptului de a candida pentru astfel de funcţii, pe o durată cuprinsă între şase luni şi patru ani;
c) demitere din funcţiile de conducere;
d) suspendarea disciplinară a calităţii de membru a Partidului pe o durată cuprinsă între şase luni şi doi ani;
e) retragerea sprijinului politic;
f) excluderea.

Art.22. Aplicarea sancţiunilor
(1) Sancţiuniile prevăzute la Art..21, se aplică în conformitate cu prevederile statutului şi ale regulamentului Partidului.
(2) Membri Partidului sancţionaţi în primă instanţă sau cei care au făcut sesizarea sau pot face apel împotriva deciziei de sancţionare. Decizia adoptată la judecarea apelului este definitivă.
(3) Un membru care deţine o funcţie de conducere la orice nivel, sancţionat în prima instanţă cu una din sancţiunile prevăzute la Art.21 lit.b) – f), este considerat suspendat din orice funcţie până la judecarea apelului.

Art.23. Procedura jurisdicţională
(1) Cazurile privind abaterile disciplinare, precum şi diferenţele dintre membrii Partidului se judecă de către birourile de conducere şi juriile de onoare, disciplină şi arbitraj.
(2) În toate fazele procedurii jurisdicţionale se asigură dreptul de apărare al persoanei în cauză şi invitarea acesteia, a altor persoane folositoare soluţionării cauzei şi a forurilor implicate, la şedinţele de judecată.
(3) Hotărârile forurilor jurisdicţionale se iau cu votul majorităţii membrilor care le compun.
 
 
 

CAPITOLUL III
Organizaţiile Partidului

Art.24. Organizaţiile Partidului
(1) Partidul este organizat la nivel naţional, fiind constituit din următoarele organizaţii teritoriale:
a) locală – la nivelul localităţilor urbane, rurale, precum şi la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti;
b) judeţeană – la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti.
(2) În cadrul partidului funcţionează Senatul Partidului şi organizaţii speciale de femei, salariaţi, tineret şi studenţi şi se pot înfiinţa organizaţii profesionale.
(3) Membrii Partidului din alte ţări aderă la Comitetul Românilor de Pretutindeni, CRP.
(4) Organizaţiile partidului nu au personalitate juridică, reprezentarea lor fiind asigurată conform Art.5.
(5) Până la înfiinţarea organizaţiilor se pot constitui grupuri de iniţiativă. Acestea se pot constitui legal dacă au cel puţin trei membri, dintre care unul este preşedintele grupului de iniţiativă şi vor funcţiona conform regulamentului partidului.

Art.25. Organizaţiile locale
(1) Organizaţia locală grupează totalitatea membrilor Partidului care au domiciliul sau reşedinţa, ori îşi desfăşoară activitatea profesională sau de studiu în localitatea respectivă sau într-unul dintre sectoarele municipiului Bucureşti.
(2) Organizaţia locală se constituie cu un număr de cel puţin 5 membri. Sub această limită, membrii vor constitui un grup de iniţiativă al Partidului în localitatea respectivă.

Art.26. Organizaţiile judeţene
(1) În fiecare judeţ funcţionează o organizaţie judeţeană, care grupează totalitatea organizaţiilor locale din judeţ şi filialele organizaţiilor speciale, constituite la nivelul respectiv.
(2) Sediul organizaţiei judeţene este în localitatea de reşedinţă a judeţului.

Art.27. Senatul partidului
Senatul este un for consultativ al conducerii centrale şi al organizaţiilor teritoriale, cuprinzând membrii vârstnici care îndeplinesc condiţiile prevăzute de regulamentul partidului, asigurând continuitatea tradiţiei şi doctrinei partidului. Preşedintele senatului şi preşedinţii filialelor senatului participă cu drept de vot deliberativ la şedinţele tuturor forurilor de conducere de la nivelul respectiv. La şedinţele comitetelor participă cu drept de vot preşedintele senatului sau al filialei senatului şi doi membri desemnaţi de biroul de la nivelul respectiv.

Art.28. Organizaţiile speciale
(1) Organizaţiile speciale de femei, tineret şi studenţi cuprind membrii Partidului care optează pentru activitatea în aceste organizaţii, având ca obiectiv asigurarea participării acestora la viaţa politică, economică şi socială a ţării, respectiv promovarea lor în Partid şi în instituţiile statului, abordarea problemelor specifice fiecărei categorii.
(2) Organizaţiile profesionale cuprind membrii partidului cu profesii sau ocupaţii comune ori apropiate, care optează pentru a desfăşura o activitate politică legată de profesia sau ocupaţia lor.

Art.29. Comitetul Românilor de Pretutindeni, CRP
(1) Grupează toţi membrii şi aderenţii partidului cu domiciliul sau locul de muncă în afara ţării, asociaţi în filiale la nivelul fiecărei ţări.
(2) Activitatea CRP este condusă de către un coordonator, care este membru supleant al Biroului Naţional de Conducere.

Art.30. Autonomie şi subordonare
(1) Organizaţiile şi filialele Partidului au autonomie, în conformitate cu prevederile statutului şi cu hotărârile forurilor superioare, prin:
a) elaborarea de politici comunitare şi specifice;
b) alegerea propriilor foruri de conducere;
c) alegerea delegaţilor la conferinţe şi congres;
d) desemnarea candidaţilor pentru funcţii publice;
e) organizarea propriei activităţi.
(2) Organizaţiile teritoriale se subordonează forurilor de conducere organizate la nivel superior, iar organizaţiile speciale şi filialele acestora se subordonează faţă de forurile de conducere centrale, respectiv ale organizaţiilor teritoriale din care fac parte. Forurile de conducere ale organizaţiilor speciale coordonează activitatea specifică a filialelor organizaţiilor respective.
(3) Organizaţiile speciale au propriile regulamente de funcţionare, adoptate de forurile lor superioare de conducere, cu respectarea prevederilor statutului. Aceste regulamente sunt supuse aprobării Biroului Naţional de Conducere.
(4) Organizaţiile judeţene se grupează în regiuni, conform prevederilor din regulamentul Partidului. Fiecare regiune este condusă de câte un coordonator, numit de preşedintele Partidului, şi care este membru în Biroul Naţional de Conducere.
 
 
 

CAPITOLUL IV
Forurile de Conducere ale Partidului

Sectiunea I – DISPOZIŢII COMUNE

Art.31. Forurile de conducere
(1) Partidul, la nivel naţional şi al structurilor organizatorice, are preşedinte şi următoarele foruri de conducere:
a) adunarea generală a membrilor sau a delegaţilor acestora;
b) comitetul de conducere;
c) biroul de conducere.
(2) La acelaşi nivel organizatoric, forurile de conducere inferioare asigură conducerea partidului conform hotărârilor forurilor de conducere superioare, între întrunirile acestora. Forurile superioare pot exercita atribuţiile forurilor inferioare, la acelaşi nivel.
(3) Gestiunea financiară a organizaţiilor partidului se ţine la nivel central, judeţean şi al sectoarelor municipiului Bucureşti. Cu aprobarea conferinţei judeţene, se pot ţine gestiuni financiare la nivelul organizaţiei municipale, reşedinţă a judeţului.
(4) Mandatul preşedinţilor şi al forurilor de conducere centrale, ale organizaţiilor judeţene, de sector şi ale municipiului Bucureşti este de patru ani. Ceilalţi preşedinţi şi celelalte foruri de conducere au mandatul de doi ani.
(5) Mandatul preşedintelui, al biroului de conducere şi al comitetului de conducere, la orice nivel, încetează după dezbaterea şi aprobarea raportului de activitate al biroului de conducere respectiv.
(6) Forurile de conducere se convoacă în şedinţe ordinare şi extraordinare.

Art.32. Adunările generale ale membrilor sau ale delegaţilor acestora
(1) Partidul are ca foruri supreme de conducere, la toate nivelurile organizatorice, adunările generale ale membrilor sau ale delegaţilor acestora, denumite: congresul Partidului, conferinţe şi adunări generale.
(2) Adunările generale de alegeri se convoacă, la toate nivelurile, în cel mult şase luni după alegerile parlamentare, în aceeaşi perioadă, chiar dacă durata mandatului nu a fost îndeplinită.
(3) Adunările generale ale membrilor Partidului din organizaţii şi filiale şî cuprind pe toţi membrii cu drept de vot din respectivele organizaţii sau filiale.
(4) Adunările generale ale delegaţilor membrilor Partidului (congres şi conferinţe) cuprind delegaţi de drept şi delegaţi aleşi din rândul membrilor cu drept de vot.
(5) Adunările generale ordinare se convoacă de birourile de conducere organizate la nivelul respectiv.
(6) Adunările generale extraordinare se convoacă de forul imediat inferior cu votul majorităţii membrilor, de forurile următoare cu 2/3 din numărul membrilor acestora, de un for de conducere de la nivelul superior, ori de 1/3 din numărul organizaţiilor sau filialelor reprezentate.
(7) Data, ora şi locul de desfăşurare sunt stabilite de cel care convoacă adunarea, în conformitate cu statutul, iar în cazul adunărilor generale de alegeri, data se stabileşte cu acordul biroului de conducere superior.
(8) Competenţa organizării adunărilor generale la toate nivelurile aparţine birourilor de conducere în funcţie.
(9) Adunările generale sunt statuare dacă la prima convocare participă majoritatea membrilor, respectiv a delegaţilor cu drept de vot. La a doua convocare adunările generale sunt statutare indiferent de numărul celor prezenţi. La prima convocare se comunică şi data celei de a doua convocări. Hotărârile se iau cu votul majorităţii celor prezenţi.

Art.33. Comitetele de conducere
(1) La nivel central şi al organizaţiilor judeţene şi locale cu un număr de membri de peste trei ori mai mare decât numărul de consilieri locali funcţionează comitetele de conducere, ca foruri care asigură conducerea între întrunirile adunărilor generale.
(2) Comitetele de conducere se întrunesc în şedinţe ordinare trimestriale, la convocarea birourilor de conducere.
(3) Comitetele de conducere se întrunesc în sedinţe extraordinare, ori de câte ori este nevoie, la convocarea birourilor de conducere cu votul a 2/3 din numărul membrilor, cu votul a 1/3 din numărul membrilor comitetului, la solicitarea a 1/3 din numărul de organizaţii reprezentate prin hotărârile birourilor de conducere ale acestora, ori la convocarea unui for de conducere de nivel superior.
(4) Preşedinţii organizaţiilor pot desemna înlocuitori în cazul în care nu pot participa motivat la şedinţa comitetului în care sunt membri.
(5) Şedinţele comitetelor de conducere sunt statutare la prima convocare dacă participă majoritatea membrilor care le compun, iar la a doua convocare indiferent de numărul celor prezenţi. La prima convocare se comunică şi data celei de-a doua convocări. Hotărârile se iau cu votul majorităţii celor prezenţi, dacă statutul nu prevede altfel.

Art.34. Birourile de conducere
(1) La nivel central, al organizaţiilor şi filialelor din Partid, sunt alese birouri de conducere, ca foruri politice cu caracter executiv.
(2) Coordonează activitatea organizaţiilor la nivelurile teritoriale inferioare şi a organizaţiilor speciale la acelaşi nivel.
(3) Răspund solidar cu preşedintele pentru rezultatele activităţii politice desfăşurate în organizaţie atât în faţa comitetului şi adunării generale la acelaşi nivel, cât şi în faţa forurilor de conducere de la nivelurile superioare.
(4) Birourile de conducere sunt formate din preşedinte, prim-vicepreşedinte, secretar şi vicepreşedinţi şi au un număr impar de membri aleşi, care este stabilit de adunările generale, în limitele prevăzute de statut.
(5) Membrii birourilor de conducere organizate în plan teritorial vor avea domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
(6) Birourile de conducere se întrunesc în şedinţe ordinare bilunare – cu excepţia biroului naţional de conducere, care se întruneşte lunar – la convocarea preşedintelui biroului şi în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui, a 1/3 din numărul membrilor care le compun sau a unui for de conducere de la nivelul superior.
(7) Şedinţele Biroului de conducere sunt statutare dacă la ele participă majoritatea memnrilor care le compun, iar hotărârile se iau cu votum majorităţii membrilor acestora, dacă statutul nu prevede altfel.

Art.35. Preşedinţii
(1) În fruntea Partidului, a organizaţiilor şi filialelor acestuia, sunt aleşi preşedinţi, care asigură conducerea operativă între şedinţele birourilor de conducere.
(2) Preşedintele:
a) prezidează şedinţele forurilor la care participă;
b) poate invita la şedinţa biroului orice membru al partidului;
c) cu acceptul biroului, poate revoca sau înlocui membri ai acestuia înlocuindu-i cu alţi membri ai partidului; numărul schimbărilor pe toată durata mandatului nu poate depăşi jumătate din numărul membrilor biroului ales.
d) Cu acceptul Biroului se pot coopta membri noi in Birou.
(3) Preşedinţii răspund pentru rezultatele activităţii politice desfăşurate în organizaţie atât în faţa comitetului şi adunării generale la acelaşi nivel, cât şi în faţa forurilor de conducere şi preşedinţilor de la nivelurile superioare.
(4) La orice nivel în Partid poate fi ales de către adunarea generală, conferinţă sau congres, pe viaţă, ca preşedinte de onoare, un membru care a îndeplinit cel puţin un mandat funcţia de preşedinte la nivelul respectiv, dacă a avut o activitate meritorie în îndeplinirea funcţiei. Preşedintele de onoare participă cu drept de vot deliberativ la şedinţele forurilor de conducere existente la nivelul respectiv.
 
 

Secţiunea II – FORURILE DE CONDUCERE ALE ORGANIZAŢIILOR TERITORIALE

Art.36. Adunarea generală a organizaţiei locale
Adunarea Generală a organizaţiei locale are următoarele atribuţii:
a) dezbate şi aprobă raportul biroului de conducere şi analizează activitatea întregii organizaţii de la precedenta Adunare generală şi aprobă direcţiile şi programul de acţiune pentru etapa următoare;
b) stabileşte măsurile de realizare a programului şi politicii Partidului, ca şi a hotărârilor conducerii organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti la nivel local;
c) dezbate orice problemă care este de competenţa organizaţiei şi adoptă hotărâri privind activitatea acesteia;
d) alege preşedintele, comitetul si biroul de conducere al organizaţiei;
e) dezbate raportul financiar pentru anul care a trecut, dă descărcare de gestiune financiară pentru execuţia bugetară şi adoptă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul următor, în cazul organizaţiilor locale care au gestiune financiară.

Art.37. Comitetul de Conducere Local
(1) Comitetul de Conducere Local are următoarele atribuţii:
a) stabileşte măsurile de realizare a programului şi politicii Partidului la nivel local;
b) dezbate orice problemă de competenţa organizaţiei şi adoptă hotărâri privind activitatea acesteia;
c) propune biroului judeţean candidaţi pentru alegerile în consiliul judeţean;
d) duce la îndeplinire orice alte prevederi din statut sau misiuni încredinţate de conducerea centrală, judeţeană ori adunarea generală;
e) adoptă strategia desfăşurării campaniei electorale la nivel local;
f) aprobă lista propusă de birou sau, dacă o respinge, alege candidaţii pentru alegerile locale;
g) alege delegaţii la conferinţa judeţeană.
(2) Nu se formează comitet de conducere la organizaţiile locale cu un număr de membri sub numărul înmulţit cu trei al consilierilor locali. În acest caz, atribuţiile comitetului lit.a) – e) revin biroului, iar atribuţiile de la lit. f) şi g) revin adunării generale.
(3) În cazul organizaţiilor de sector al municipiului Bucureşti, precum şi al organizaţiilor care au gestiune financiară, comitetul:
a) aprobă bugetul anual de venituri şi cheltuieli al organizaţiei, propus de biroul de conducere;
b) alege comisia de cenzori ai organizaţiei.
(4) Comitetele de conducere ale organizaţiilor de sector al municipiului Bucureşti:
a) aleg delegaţii la Congres, în limita normei de reprezentare stabilită;
b) propun candidaţi pentru alegerile parlamentare şi pentru administraţia publică centrală.
(5) Comitetul de Conducere Local are următoarea componenţă:
a) membrii biroului de conducere al organizaţiei;
b) membrii de onoare ai partidului care fac parte din organizaţie;
c) membrii organizaţiei care coordonează subdiviziunile acesteia;
d) parlamentarii, primarul, viceprimarul, consilierii locali şi judeţeni care fac parte din organizaţie;
e) preşedinţii filialelor locale ale senatului şi organizaţiile speciale, dacă acestea îndeplinesc condiţiile de organizare statutare;
f) un număr de membri aleşi egal cu numărul consilierilor locali.

Art.38. Biroul de Conducere Local
(1) Biroul de Conducere Local sau de sector are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea politică a organizaţiilor şi filialele componente între întrunirile Comitetului de Conducere Local;
b) validează sau invalidează ori infirmă alegerile din filialele organizaţiilor speciale sau ale senatului local;
c) primeşte cererile de înscriere în Partid şi înmânează membrilor organizaţiei carnetul de membru al Partidului, cu respectarea prevederilor capitolului II şi decide în primă instanţă cu privire la cererile de înscriere în organizaţia locală de partid;
d) ţine evidenţa membrilor şi urmăreşte încasarea cotizaţiilor şi a celorlalte contribuţii ale membrilor, stabilite de organele competente prin regulamentul Partidului;
e) judecă în primă instanţă cazurile privind abaterile membrilor organizaţiei care nu fac parte din birou, instanţa de apel fiind juriul de onoare şi disciplină judeţean;
f) studiază problemele cetăţenilor şi le transmite autorităţilor locale, în vederea soluţionării lor;
g) informează conducerea organizaţiei judeţene cu privire la problemele ce depăşesc competenţa organizaţiei;
h) prezintă periodic rapoarte de activitate şi alte date solicitate de conducerea organizaţiei judeţene;
i) desemnează reprezentanţi în birourile electorale ale secţiilor de votare şi ale circumscripţiilor locale şi asigură prezenţa lor la procesul de votare;
j) organizează şi conduce campania electorală în aria sa de acoperire;
k) propune candidaturile pentru alegerile locale;
l) numeşte şeful campaniei electorale locale;
m) coordonează activitatea reprezentanţilor Partidului în structurile administraţiei publice locale;
n) asigură informarea Biroului de Conducere Judeţean asupra evenimentelor petrecute şi acţiunilor desfăşurate pe plan local;
o) stabileşte structura de personal angajat pentru necesităţile de funcţionare ale organizaţiei locale şi efectuează angajări şi concedieri;
p) comunică Biroului de Conducere Judeţean rezultatele alegerilor;
q) face propuneri pentru numirea membrilor Partidului în funcţii publice la nivel local;
r) duce la îndeplinire sarcinile şi deciziile forurilor de conducere superioare ierarhic.
(2) Biroul de Conducere Local se compune din 3-7 membri, în funcţie de mărimea organizaţiei.
(3) Biroul de Conducere de sector al municipiului Bucureşti se compune din 5-11 membri şi are următoarele atribuţii:
a) asigură ţinerea evidenţei membrilor pe care o transmite secretariatului general, actualizând-o trimestrial;
b) administrează patrimoniul şi resursele financiare şi materiale ale organizaţiei;
c) stabileşte cotizaţiile pentru toate categoriile de membri ai organizaţiei;
d) desemnează reprezentantul Partidului în biroul electoral al sectorului;
e) urmăreşte încasarea la secretariatul organizaţiei de sector a cotizaţiilor şi donaţiilor;

Art.39. Preşedintele organizaţiei locale
(1) Preşedintele are următoarele atribuţii:
a) conduce activitatea organizaţiei locale;
b) convoacă în şedinţe biroul organizaţiei;
c) prezidează şedinţele biroului şi comitetului la care participă şi le informează cu privire la activitatea pe care o desfăşoară;
d) numeşte cu aprobarea biroului coordonatorii subdiviziunilor organizaţiilor;
e) participă la toate convocările forurilor de conducere la nivel superior;
f) informează permanent conducerea organizaţiei judeţene şi forurile de conducere ale organizaţiei cu privire la activitatea acesteia;
g) depune listele de candidaţi, după prealabila aprobare a biroului organizaţiei judeţene.
(2) Preşedinţii organizaţiilor care au gestiune financiară propie conduc activitatea financiară a organizaţiei.

Art.40. Conferinţa judeţeană
(1) Conferinţa judeţeană are următoarele atribuţii:
a) dezbate şi aprobă raportul Biroului de Conducere Judeţean;
b) stabileşte măsurile de realizare a programului şi politicii Partidului la nivel judeţean;
c) dezbate raportul financiar pentru anul care a trecut, dă descărcare de gestiune financiară pentru execuţia bugetară şi adoptă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul următor;
d) dezbate orice problemă de competenţa organizaţiei şi adoptă hotărâri privind activitatea acesteia;
e) alege preşedintele, Biroul de Conducere Judeţean şi dacă este cazul în conformitate cu procedura de alegerii, membrii alesi ai Comitetului de Conducere Judeţeană.
(2) Sunt delegaţi de drept la conferinţă:
a) membrii în funcţie ai Comitetului de Conducere Judeţean;
b) responsabilii de grupuri de iniţiativă din localităţile în care nu există organizaţii, dacă nu au nici un delegat ales.
(3) Sunt delegaţi aleşi reprezentanţii organizaţiilor sau grupurilor de iniţiativă locale, conform normei de reprezentare.

Art.41. Comitetul de Conducere Judeţean
(1) Comitetul de Conducere Judeţean are următoarele atribuţii:
a) dezbate raportul de activitate al biroului de conducere judeţean;
b) stabileşte măsurile de realizare a programului şi politicii Partidului la nivel judeţean;
c) duce la îndeplinire sarcinile şi deciziile forurilor de conducere superioare ierarhic;
d) dezbate orice problemă de competenţa organizaţiei şi adoptă hotărâri privind activitatea acesteia;
e) adoptă strategia desfăşurării campaniei electorale la nivel judeţean;
f) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al organizaţiei, propus de Biroul de Conducere Judeţean;
g) alege juriul de onoare, disciplină şi arbitraj judeţean, comisia de cenzori şi trezorierul organizaţiei judeţene pe o perioadă de patru ani, la propunerea preşedintelui organizaţiei judeţene;
h) alege delegaţii la congresul Partidului;
i) aprobă lista propusă de birou sau, dacă o respinge, alege candidaţii pentru alegerile consiliului judeţean, pentru alegerile parlamentare şi pentru alte funcţii în administraţia publică centrală.
(2) Comitetul de Conducere Judeţean are următoarea componenţă:
a) membrii Biroului de Conducere Judeţean;
b) membrii de onoare ai partidului care fac parte din organizaţie;
c) preşedintele senatului judeţean;
d) preşedinţii organizaţiilor locale;
e) preşedinţii filialelor la nivel judeţean ale senatului;
f) preşedinţii filialelor la nivel judeţean ale organizaţiilor speciale de femei, salariaţi, tineret şi studenţi, care îndeplinesc condiţiile de organizare statutare;
g) consilierii judeţeni, primarii şi viceprimarii din judeţ, parlamentarii aleşi pe lista judeţului, dacă sunt membri ai partidului;
h) un număr de membri aleşi conform procedurilor prevăzute în statut;
i) membrii birourilor de conducere ale sectoarelor, în cazul municipiului Bucureşti.
(3) Comitetul de Conducere al organizaţiei municipiului Bucureşti are aceleaşi atribuţii ca şi comitetele judeţene, cu excepţia celor de la lit.h) şi i) privind alegerile de delegaţi la congres şi nominalizarea candidaţilor la alegerile pentru consiliul general şi parlamentare, la care stabileşte însă ordinea. În raport cu organizaţiile de sector are rolul de coordonare şi armonizare a activităţilor în Capitală..

Art.42. Biroul de Conducere Judeţean
(1) Biroul de Conducere Judeţean are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea organizaţiilor locale şi a filialelor organizaţiilor speciale;
b) stabileşte măsuri pentru punerea în practică a obiectivelor programului şi strategiei Partidului;
c) acţionează cu promptitudine în problemele politice curente, de competenţa organizaţiei judeţene;
d) informează Biroul Naţional de Conducere asupra evenimentelor petrecute şi acţiunilor desfăşurate pe plan judeţean, precum şi cu privire la problemele care depăşesc competenţele organizaţiei;
e) primeşte informări de la organizaţiile şi filialele componente cu privire la problemele cetăţenilor, le analizează şi le transmite organelor competente, în vederea soluţionării lor;
f) primeşte de la organizaţiile şi filialele componente rapoarte cu privire la activitatea acestora;
g) transmite forurilor de conducere ale Partidului rapoarte periodice sau ori de câte ori este nevoie;
h) validează sau invalidează alegerile forurilor de conducere ale organizaţiilor şi filialelor din organizaţia judeţeană ori infirmă alegerea unor candidaţi;
i) asigură ţinerea evidenţei membrilor organizaţiilor din judeţ pe care o transmite secretariatului general, actualizând-o trimestrial;
j) stabileşte, conform normei de reprezentare, numărul de delegaţi la conferinţa judeţeană pentru fiecare organizaţie locală şi grup de iniţiativă;
k) numeşte şeful campaniei electorale la nivel de judeţ;
l) pune în aplicare strategia campaniilor electorale şi coordonează activitatea organizaţiilor locale în campania electorală;
m) desemnează reprezentanţii Partidului în toate birourile electorale din judeţ;
n) administrează patrimoniul şi resursele financiare şi materiale ale organizaţiei judeţene;
o) stabileşte cotizaţiile pentru toate categoriile de membri ai organizaţiei;
p) urmăreşte încasarea la secretariatul organizaţiei judeţene a cotizaţiilor şi donaţiilor;
q) elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli pe care îl supune aprobării Comitetului de Conducere Judeţean;
r) întreţine relaţii cu organizaţiile altor partide sau formaţiuni politice ori civice, în concordanţă cu orientarea politică a Partidului, precum şi cu autorităţile locale sau judeţene, informând despre acestea conducerea centrală;
s) aprobă candidaturile pentru alegerile locale propuse de organizaţiile locale, putând să infirme un candidat sau să schimbe ordinea pe lista candidaţilor, în scopul unei cât mai bune reprezentări a Partidului în administraţia locală, cu consultarea biroului de conducere al organizaţiei locale;
t) propune lista candidaţilor pentru alegerile consiliului judeţean şi pentru alegerile parlamentare pe baza propunerilor transmise de organizaţiile locale şi le înaintează Comitetului de Conducere Judeţean spre aprobare;
u) face propuneri pentru numirea membrilor Partidului în funcţii la nivel judeţean;
v) stabileşte structura de personal angajat pentru necesităţile de funcţionare ale organizaţiei judeţene şi efectuează angajări şi concedieri;
w) judecă, în primă instanţă, cazurile privind abaterile membrilor forurilor de conducere la nivel judeţean şi a membrilor birourilor organizaţiilor locale, instanţa de apel fiind juriul de onoare, disciplină şi arbitraj la nivel judeţean;
x) aplică sancţiunile rămase definitive ale forurilor de judecată statutare ale Partidului privind membrii organizaţiei.
(2) Biroul de Conducere Judeţean se compune din 5-11 membri.
(3) Biroul de Conducere al Municipiului Bucureşti se compune din 13 membri: şapte aleşi şi, de drept, cei şase preşedinţi ai organizaţiilor de sector. Atribuţiile sunt cele ale Biroului Judeţean de Conducere, cu excepţia celor de la alin.(1) lit.h) care intră în atribuţiile Biroului Naţional de Conducere şi i), o), p), r), s), x) care intră în atribuţiile organizaţiilor de sector.
(4) La şedinţele Biroului de Conducere Judeţean participă, cu drept de vot, preşedintele consiliului judeţean, prefectul sau, după caz, subprefectul şi primarul municipiului reşedinţă de judeţ, dacă sunt membri ai Partidului.

Art.43. Preşedintele organizaţiei judeţene
Preşedintele organizaţiei judeţene are următoarele atribuţii:
a) conduce activitatea biroului şi organizaţiei judeţene, filialelor organizaţiilor speciale şi coordonează activitatea organizaţiilor locale din judeţ;
b) convoacă în şedinţe Biroul de Conducere Judeţean;
c) prezidează şedinţele forurilor judeţene la care participă şi le informează cu privire la activitatea pe care o desfăşoară;
d) participă la toate şedinţele Comitetului Naţional de Conducere şi răspunde la toate convocările conducerii centrale;
e) informează atât conducerea centrală, cât şi forurile de conducere ale organizaţiei, cu privire la activitatea acesteia;
f) conduce activitatea financiară a organizaţiei judeţene.
 
 

Secţiunea III – FORURILE NAŢIONALE DE CONDUCERE ALE PARTIDULUI

Art.44. Congresul Partidului
(1) Congresul Partidului, forul suprem de conducere al Partidului, are următoarele atribuţii:
a) dezbate şi adoptă raportul Biroului Naţional de Conducere;
b) dezbate şi adoptă programul Partidului, strategia şi tactica de viitor ale Partidului, precum şi orice alte măsuri privitoare la activitatea Partidului;
c) dezbate raportul financiar şi dă descărcare de gestiune pe perioada dintre congrese;
d) alege preşedintele Partidului, Biroul Naţional de Conducere, membrii aleşi din Comitetul Naţional de Conducere şi Juriul de onoare, disciplină şi arbitraj;
e) alege preşedintele de onoare al Partidului;
f) adoptă orice alte hotărâri privind activitatea Partidului;
g) aprobă comasarea cu alte partide;
h) hotărâşte dizolvarea Partidului.
(2) Sunt delegaţi de drept la congresul Partidului membrii de drept ai Comitetului Naţional de Conducere.
(3) Sunt delegaţi aleşi reprezentanţii organizaţiilor judeţene sau de sector, pe baza normei de reprezentare stabilită de Biroul Naţional de Conducere.
(4) Data, locul de desfăşurare, proiectul ordinii de zi şi norma de reprezentare se stabilesc şi se anunţă de către Biroul Naţional de Conducere cu cel puţin 30 de zile înainte atat în cazul congreselor ordinare cat si în cazul celor extraordinare.
(5) Preşedintele Partidului prezintă congresului raportul politic şi programul Partidului, iar trezorierul Partidului prezintă raportul financiar.
(6) Dezbate şi aprobă proiectul ordinii de zi şi al programului de desfăşurare a lucrărilor, precum şi orice alte documente şi măsuri care se propun a fi adoptate.

Art.45. Comitetul Naţional de Conducere
(1) Comitetul Naţional de Conducere are următoarele atribuţii:
a) alege candidatul Partidului la funcţia de preşedinte al României;
b) stabileşte candidatul Partidului la funcţia de prim-ministru;
c) adoptă şi modifică programul poltici, statutul, denumirea, sigla şi semnul electoral, precum şi regulamentele Partidului;
d) avizează comasarea cu alte partide;
e) în situaţii deosebite, exercită atribuţiile congresului, cu excepţia alegerii preşedintelui, Biroului Naţional de Conducere şi a preşedintelui de onoare;
f) alege trezorierul la propunerea preşedintelui Biroului Naţional de Conducere;
g) alege comisiile centrale de cenzori şi de contestaţii în prima şedinţă de după congres;
h) atribuie calitatea de membru de onoare al Partidului la propunerea comună a membrilor de onoare ai Partidului şi a preşedintelui, cu avizul Biroului Naţional al Senatului şi cu acordul Biroului Naţional de Conducere;
i) aprobă participarea Partidului în alianţe electorale, parlamentare sau guvernamentale;
j) coordonează întreaga activitate a Partidului între congrese;
k) dezbate raportul Comisiei naţionale de cenzori, dă descărcare pentru execuţia bugetară şi aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul următor.
(2) Şedintele ordinare ale Comitetului Naţional de Conducere sunt convocate cu cel puţin 14 zile înainte, iar cele extraordinare cu cel puţin şapte zile înainte. În acelaşi termen se anunţă şi proiectul ordinii de zi.
(3) Şedinţele sunt conduse de către preşedintele Comitetului Naţional de Conducere
(4) Componenţa Comitetului Naţional de Conducere este următoarea:
a) membrii Biroului Naţional de Conducere, inclusiv supleanţii;
b) trezorierul;
c) preşedintele organizaţiei municipiului Bucureşti, preşedinţii organizaţiilor judeţene şi preşedinţii organizaţiilor de sector;
d) preşedinţii organizaţiilor speciale de tineret, femei, studenţi şi salariaţi, care îndeplinesc condiţiile de organizare;
e) doi membri ai Senatului Partidului şi preşedintele acestuia;
f) membrii de onoare ai Partidului;
g) persoanele alese din partea Partidului în organismele politice internaţionale din care Partidul face parte;
h) membrii guvernului, parlamentarii, secretarii de stat, prefecţii sau, după caz, subprefecţii, preşedinţii consiliilor judeţene, primarul municipiului Bucureşti, primarii sectoarelor municipiului Bucureşti şi ai municipiilor reşedinţă de judeţ, membri ai Partidului;
i) membrii aleşi, conform prevederilor statutului şi procedurilor din regulamentul Partidului.
(5) Preşedintele Partidului poate invita la şedinţele Comitetului Naţional de Conducere şi alte persoane, fără drept de vot.

Art.46. Biroul Naţional de Conducere
(1) Biroul Naţional de Conducere are următoarele atribuţii:
a) conduce activitatea Partidului între şedinţele comitetului;
b) emite luări de poziţie legate de evenimentele politice, sociale şi economice curente;
c) acţionează cu promptitudine în toate problemele politice curente;
d) stabileşte atribuţiile fiecărui membru al Biroului Naţional de Conducere;
e) numeşte purtătorul de cuvânt al partidului;
f) numeşte comisii interimare de conducere, în conformitate cu prevederile statutului;
g) aprobă regulamentele structurilor constituite în cadrul Partidului;
h) coordonează activitatea Departamentelor de politici, programe şi doctrină şi numeşte şefii acestor departamente;
i) validează sau invalidează alegerile forurilor de conducere ale organizaţiilor judeţene, de sector şi a municipiului Bucureşti, speciale şi CRP, ori infirmă alegerea unor membri ai acestora;
j) aprobă organigrama aparatului central al partidului, la propunerea secretarului general al Partidului;
k) convoacă şi stabileşte data, locul, proiectul ordinii de zi a congresului şi norma de reprezentare a delegaţilor la congres;
l) confirmă candidaturile pentru alegerile parlamentare şi de primar general al municipiului Bucureşti;
m) aprobă candidaturile pentru funcţii în administraţia centrală;
n) desemnează reprezentantul Partidului în biroul electoral central;
o) conduce şi coordonează campaniile electorale ale Partidului pentru alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale şi numeşte şefii fiecăreia dintre aceste campanii electorale;
p) coordonează activitatea tuturor organizaţiilor Partidului, a grupurilor parlamentare şi a demnitarilor de rang înalt ai Partidului;
q) desemnează liderii grupurilor parlamentare;
r) aprobă schimbarea sediului Partidului;
s) administrează patrimoniul şi resursele financiare şi materiale ale structurilor centrale;
t) elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli al Partidului, la propunerea trezorierului;
u) asigură informarea continuă a organizaţiilor judeţene cu privire la activitatea curentă a Partidului;
v) negociază alianţe, fuziuni sau protocoale de colaborare cu alte formaţiuni politice;
w) iniţiază şi dezvoltă relaţiile interne şi internaţionale ale Partidului cu alte partide politice, organizaţii neguvernamentale, sindicate, asociaţii patronale etc;
x) hotărâşte, în cazuri de abateri deosebit de grave de la orientarea politică şi programatică a Partidului, dizolvarea forurilor de conducere la nivel inferior, numind comisii interimare cu mandat de 30 de zile pentru organizarea alegerilor;
y) nominalizează reprezentanţii Partidului în instituţii centrale, foruri şi organizaţii interne şi internaţionale;
z) decide în toate problemele a căror rezolvare este urgentă sau nu este reglementată prin statut sau regulamentele Partidului.
(2) Biroul Naţional de Conducere se compune din 47 -51 membri: preşedinte, prim-vicepreşedinte, preşedinte al Comitetului Naţional de Conducere care este si vicepresedinte, secretar general şi vicepreşedinţi.
(3) Prim-vicepresedintele partidului are următoarele atribuţii:
a) Îşi îndeplineşte atribuţiile sub autoritatea si coordonarea Preşedintelui Partidului;
b) Este cel mai apropiat colaborator al Preşedintelui în îndeplinirea tuturor atribuţiilor ale
acestuia, ţine permanent legătura cu Preşedintele şi îl înlocuieşte în situaţia în care lipseşte, în baza unui mandat dat de preşedinte;
c) Coordoneaza secretariarul general;
d) Evaluează împreună cu Secretarul General activitatea birourilor de conducere la nivel
Judeţean, de sector, a Mun. Bucuresti si organizatiilor speciale la nivel national in baza grilei de evaluare, prevazuta de Regulamentul de Aplicare a Statutului;
e) În urma evaluării propune măsuri, sancţiuni şi interimate, care dupa avizarea de catre
Preşedintele Partidului sunt supuse aprobarii BNC;
f) Contrasemnează documentele interne, listele electorale, cu excepţia convocării forurilor de
conducere si a listelor pentru alegerile locale;
g) Coordoneaza activitatea Partidului de strategie si comunicare publica.

(4) Preşedintele Comitetului Naţional de Conducere:
- conduce şedinţele Comitetului Naţional de Conducere;
- coordonează elaborarea şi promovarea propunerilor de programe guvernamentale şi a tuturor politicilor economico-sociale şi sectoriale propuse şi susţinute public în partid.
(5) Vicepreşedinţii îndeplinesc orice sarcini primite de la preşedintele partidului şi aprobate în birou pentru îndeplinirea tuturor atribuţiilor Biroului Naţional de Conducere.
(6) Sunt membri supleanţi ai Biroului Naţional de Conducere şi participă la toate şedinţele acestuia fără drept de vot, membrii partidului aleşi în forurile de conducere ale PPE şi ICD, coordonatorii regionali, preşedintele CRP şi purtătorul de cuvânt al Partidului.
(7) La şedinţa Biroului Naţional de Conducere participă ca invitat trezorierul.
(8) Şedinţele Biroului Naţional de Conducere sunt statutare dacă la ele participă, inclusiv prin teleconferinţă, majoritatea membrilor care îl compun. Hotărârile se iau cu votul majorităţii membrilor biroului.

Art.47. Preşedintele Partidului
(1) Preşedintele Partidului este garantul respectării principiilor Partidului, a doctrinei creştin-democrate, a programului şi statutului Partidului.
(2) Preşedintele are următoarele atribuţii:
a) reprezintă Partidul în relaţiile oficiale cu autorităţi şi instituţii din ţară sau străinătate şi cu terţii;
b) convoacă în şedinţe forurile naţionale de conducere;
c) prezidează şedinţele Biroului Naţional de Conducere, informând pe membrii acestora cu privire la activitatea pe care o desfăşoară;
d) face declaraţii în numele Partidului;
e) semnează actele de conducere şi comunicatele oficiale ale Partidului, precum şi orice acte care angajează politic Partidul;
f) încheie contracte la care Partidul este parte şi semnează actele cu caracter organizatoric, financiar şi de gestiune;
g) semnează documentele stabilite de legea electorală pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale.
(3) În baza numirilor preşedintelui, aprobate în Biroul Naţional de Conducere, se poate constitui Consiliul Prezidenţial al Partidului format din personalităţi publice sau din Partid, având rolul de a-l sfătui şi sprijini pe preşedinte în toate activităţile sale politice. Membrii Consiliului Prezidenţial lucrează direct cu preşedintele, dar pot fi invitaţi, pentru susţinerea unor puncte de vedere sau propuneri, la şedinţele oricăror foruri de conducere din partid.
(4) Preşedintele răspunde de activitatea sa politică şi de gestiunea administrativă în faţa forurilor naţionale de conducere ale Partidului.
 
 

Secţiunea IV – ALEGEREA FORURILOR DE CONDUCERE ALE PARTIDULUI

Art.48. Proceduri de vot
(1) Alegerea forurilor de conducere, a delegaţilor la conferinţe sau congres, a candidaţilor pentru funcţii publice se pot face utilizând una din următoarele proceduri de vot secret, conform prevederilor statutare sau regulamentare:
a) votul pe bază de moţiuni, oferte politice ale unor echipe candidate la birou şi comitet, având în frunte titularul moţiunii, candidat la funcţia de preşedinte. Este declarată câştigătoare moţiunea care obţine majoritatea voturilor valabil exprimate la primul sau la al doilea tur de scrutin;
b) votul pe listă se desfăşoară într-un singur tur de scrutin, fiind declaraţi aleşi, indiferent de numărul de voturi, candidaţii care au obţinut cele mai multe voturi, în limita locurilor stabilite. Votul este considerat valabil dacă sunt votaţi cel puţin jumătate din numărul locurilor stabilite şi cel mult acest număr;
c) votul uninominal este un vot majoritar, fiind declarat ales candidatul care a obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate ale membrilor sau delegaţilor prezenţi. Dacă nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se procedează la un al doilea tur de scrutin, la care iau parte cei doi candidaţi plasaţi mai bine la primul tur;
d) votul preferenţial ierarhic se desfăşoară prin indicarea pe buletinul de vot a poziţiei fiecărui candidat pe listă, iar prin centralizarea voturilor se stabileşte lista candidaţilor în ordine crescătoare.
(2) Indiferent de procedura de vot, fiecare membru sau, după caz, delegat are dreptul la un singur vot.

Art.49. Alegerea delegaţilor la conferinţe sau congres
(1) Alegerea delegatilor la conferinte sau congres se face prin vot secret in conditiile legii. Delegatii sunt alesi de comitetele judetene de conducere sau de comitetele de sector ale municipiului Bucuresti.
(2) Numarul delegatilor se stabileste in raport cu numarul de membri si criteriul reprezentarii publice, in functie de performanta politica a fiecarei organizatii a partidului, dupa urmatoarea procedura de desemnare si delegare:
a) Birourile judetene de conducere, respectiv birourile de sector ale municipiului Bucuresti, in cazul conferintelor, iar Biroul National de Conducere, in cazul congresului, stabilesc numarul total de delegati participanti la conferinte, respectiv congres, potrivit criteriilor aratate mai jos.
b) Numarul de delegati se stabileste in raport de numarul de membri ai fiecarei organizatii locale, pentru conferintele judetene, sau fiecarei organizatii judetene sau de sector sau a municipiului Bucuresti, pentru congres. Se calculeaza numai membri care au cotizatia platita la zi cu 30 de zile inainte de convocarea conferintei, respectiv congresului.
c) In cazul conferintelor: pentru localitatile cu populatie de pana la 5.000 de locuitori, ponderata la numarul de cetateni cu drept de vot, orgnizatiile au dreptul la un numar de delegati raportat la un numar de membri cotizanti intre 3 – 15. Acest numar se va multiplica raportat la numarul de membri care depaseste 15 pana la multiplul numar intreg al acestui numar. Pentru localitatile cu populatie intre 5.000 si 20.000 de locuitori, ponderat la numarul cetatenilor cu drept de vot, organizatiile au dreptul la un numar de delegati raportat la un numar de membri cotizanti intre 3 – 25, iar la localitatile care depasesc 20.000 de locuitori, la un numar de delegate raportat la un numar de membri cotizanti intre 3 – 35 de membri, numar care se va multiplica pana la multiplul numar intreg al acestor numere (25, respective 35).
d) In cazul congresului: Pentru judetele/sectoarele cu o populatie de pana la 300.000 de locuitori, ponderata la numarul de cetateni cu drept de vot, organizatiile au dreptul la un numar de delegati raportat la un numar de membri cotizanti intre 15 – 200. Acest numar se va multiplica raportat la numarul de membri care depasesc 200 pana la multiplul numar intreg al acestui numar. Pentru judetele/sectoarele care au o populatie mai mare de 300.000 de locuitori, ponderata la numarul de cetateni cu drept de vot, organizatiile au dreptul la un numar de delegati raportat la un numar de membri cotizanti intre 15 – 400, potrivit aceluiasi algoritm.
e) La numarul de delegati raportat la numarul de membri se adauga un numar de delegati, potrivit criteriului reprezentarii publice, care reflecta performanta politica a fiecarei organizatii. Acest numar se stabileste de birourile de conducere raportat la rezultatele obtinute la alegerile locale si parlamentare, in functie de numarul de consilieri locali, municipali sau judeteni, numarul de primari comunali, orasenesti sau municipali, precum si numarul de parlamentari obtinuti de fiecare organizatie. Numarul de delegati se va aloca in functie de nivelul de reprezentare al fiecarui mandate, in ordine crescatoare, de la consilier local (comunal), consilier municipal, primar de comuna, primar de municipiu, consilier judetean, primar de municipiu capitala de judet, presedinte de consiliu judetean sau parlamentar. La un numar de consilieri locali, municipali, judeteni/de sector sau ai municipiului Bucuresti, precum si la fiecare mandat de primar, presedinte de consiliu judetean sau parlamentar se aloca un numar de delegati calculate dupa un algoritm unic la nivel national.
f) Criteriul reprezentarii publice, al performantei politice, se va stabili in conditiile de mai sus si in situatia in care partidul sau organizatii ale partidului participa la alegeri in aliante politice sau electorale.
g) Birourile de conducere comunica fiecarei organizatii, cu cel putin 30 de zile inainte de conferinta sau congres, numarul delegatilor alesi care le reprezinta.
h) Comitetele de conducere aproba numarul de delegati si procedura de desemnare si delegare inaintea desfasurarii lucrarilor conferintelor sau congresului.

Art.50. Moţiunile
Moţiunea este oferta politică a candidatului la funcţia de preşedinte, susţinută de un număr de membri propuşi să facă parte din birou, împreună constituind echipa candidată.

Art.51. Votarea candidaţilor şi stabilirea rezultatelor votării
(1) Alegerea preşedinţilor şi a birourilor de conducere se face pe bază de moţiuni.
(2) Buletinele de vot vor conţine următoarele date despre candidaţi, în ordinea stabilită de titularul moţiunii: număr curent, prenumele şi numele, funcţia pentru care candidează. La congres şi conferinţe se menţionează şi organizaţia din care face parte.
(3) Este declarată câştigătoare moţiunea care a întrunit majoritatea absolută a voturilor valabil exprimate.
(4) Dacă nici o moţiune nu a întrunit această majoritate, se procedează la al doilea tur de scrutin, la care iau parte primele două moţiuni clasate, fiind declarată câştigătoare moţiunea care a obţinut cele mai multe voturi.

Art.52. Alegerea preşedintelui, biroului şi a membrilor aleşi ai comitetului de conducere
(1) Titularul moţiunii câştigătoare este declarat preşedinte.
(2) Sunt declaraţi aleşi în birou membrii echipei câştigătoare, în acest fel stabilindu-se şi numărul biroului.
(3) Pentru ca o moţiune să fie acceptată, respectiv să poată avea membri aleşi în comitet, trebuie să întrunească 20% din numărul de voturi valabil exprimate.
(4) În Comitetul Naţional de Conducere şi Comitetele de Conducere Judeţene sunt declaraţi aleşi de pe listele moţiunilor acceptate necâştigătoare, un număr de membri egal cu produsul dintre raportul dintre numărul de voturi ale acestora şi numărul total de voturi valabil exprimate la turul I de scrutin pentru toate moţiunile acceptate şi numărul de membri în birou (aleşi din partea moţiunii câştigătoare), rotunjit la parte întreagă. Fiecăre moţiune se va repartiza, în ordinea candidaţilor de pe buletinul de vot, un număr de locuri care se va stabili prin metoda proporţională a resturilor mari.
(5) Dacă la congres sau la conferinţa judeţeană candidează o singură moţiune, atunci nu este ales nici un membru în comitetul la nivelul respectiv.
(6) La adunările generale ale organizaţilor locale, moţiunile trebuie să cuprindă un număr de candidaţi egal cu numărul de membri aleşi în comitet (Art.37 alin.5 lit.f), moţiunea câştigătoare primind toate locurile din birou, iar separat, în restul locurilor în comitet fiind declaraţi aleşi candidaţii moţiunilor admise (inclusiv cea câştigătoare) în ordinea de pe buletinul de vot, în limita locurilor repartizate prin metoda proporţională a resturilor mari în raport cu voturile obţinute de fiecare moţiune admisă.
 
 
 

CAPITOLUL V
Alte Foruri ale Partidului

Secţiunea I – FORURILE EXECUTIVE

Art.53. Secretariatul general
(1) Secretariatul general al partidului are următoarele atribuţii:
a) coordonează organizarea tuturor structurilor din partid;
b) asigură circulaţia rapidă a informaţiei între conducerea naţională şi organizaţiile teritoriale;
c) ţine evidenţa tuturor organizaţiilor, membrilor, aleşilor şi sediilor partidului;
d) ţine evidenţa tuturor documenteleor partidului emisela nivel central, sub forma registrelor de evidenţă, sub acţiunea nulităţii acestora;
e) răspunde de sistemul informaţional la nivel naţional şi de activitatea aparatului central de lucru;
f) organizează şedinţele Comitetului Naţional de Conducere şi ale Biroului Naţional de Conducere;
g) verifică informaţiile din memoriile adresate conducerii centrale, informează conducerea centrală şi propune soluţii de rezolvare;
h) îndeplineşte orice atribuţii prevăzute în statut sau încredinţate de forurile de conducere ale partidului.
(2) Secretariatul general este condus de Secretarul General, care este ajutat în activitatea sa de secretari generali adjuncţi şi de secretari executivi, propuşi de Secretarul General cu aprobarea Biroului Naţional de Conducere.

Art.54. Secretariatul organizaţiilor Partidului
La nivelul organizaţiilor judeţene, al municipiului Bucureşti, de sector şi speciale secretarii executivi şi ceilalţi salariaţi sunt numiţi de către preşedinţii organizaţiilor respective, la propunerea secretarilor organizaţiilor, iar numărul şi atribuţiile acestora sunt aprobate de birourile de conducere ale organizaţiilor.
 
 

Secţiunea II – FORURILE JURISDICŢIONALE ŞI DE CONTROL

Art.55. Juriile de onoare, disciplină şi arbitraj
(1) Juriul de onoare, disciplină şi arbitraj este forul jurisdicţional şi de arbitraj care judecă şi soluţionează diferendele dintre membrii Partidului care afectează onoarea şi prestigiul Partidului sau ale membrilor săi, disciplina şi ordinea în Partid.
(2) Juriul este compus din 5-13 membri aleşi de congres. Membrii biroului de conducere şi secretarii generali adjuncţi nu pot face parte din juriul la acelaşi nivel.
(3) Juriul judecă în complet de trei membri în primă instanţă sau apelul împotriva deciziei unui birou.
(4) Juriul judecă complet de cinci membri apelul împotriva deciziei unui complet al său de trei membri.
(5) La nivelul organizaţiilor judeţene şi de sector vor fi alese jurii de onoare, disciplină şi arbitraj cu organizare şi funcţionare similară cu cea a juriului de onoare, disciplină şi arbitraj la nivel naţional.

Art.56. Comisia centrală de contestaţii
(1) Comisia centrală de contestaţii soluţionează contestaţiile împotriva neregulilor în desfăşurarea alegerilor forurilor de conducere ale organizaţiilor judeţene, de sector, a municipiului Bucureşti şi speciale la nivel naţional şi apelurile împotriva modului de rezolvare a contestaţiilor de către birourile de conducere judeţene sau de sector, formulate împotriva neregulilor în desfăşurarea alegerilor la nivelul organizaţiilor sau filialelor din subordine.
(2) Comisia centrală de contestaţii este compusă din şapte membri aleşi de către Comitetul Naţional de Conducere dintre membrii săi. Comisia este condusă de către un preşedinte, membru al Biroului Naţional de Conducere şi un vicepreşedinte.
(3) Lucrările comisiei se desfăşoară într-un complet format din trei membri, prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele comisiei, a cărei compunere este stabilită de preşedintele comisiei. Lucrările se finalizează prin hotărâri care se comunică contestatarilor sau, după caz, apelanţilor, precum şi organizaţiilor în cauză.

Art.57. Comisia centrală de cenzori
(1) Comisia centrală de cenzori are următoarele atribuţii:
a) verifică toate gestiunile partidului;
b) certifică darea de seamă contabilă anuală;
c) exercită alte atribuţii prevăzute de lege pentru comisiile de cenzori.
(2) Comisia centrală de cenzori se compune dintr-un număr impar de membri, dintre care un preşedinte şi un vicepreşedinte, aleşi de către Comitetul Naţional de Conducere. Membrii comisiei nu pot face parte din Biroul Naţional de Conducere.

Art.58. Comisiile de cenzori ale organizaţiilor teritoriale
(1) Comisia de cenzori judeţeană, a municipiului Bucureşti sau locală verifică modul de administrare şi de gestiune a organizaţiei.
(2) Comisia se compune din trei membri, dintre care un preşedinte, aleşi de către Comitetul de Conducere Judeţean, Comitetul municipiului Bucureşti sau Comitetul Local, în prima şedinţă de după alegeri. Membrii comisiei nu pot face parte din biroul de conducere al organizaţiei.
 
 

Secţiunea III – FORURILE DE POLITICI, PROGRAME ŞI DOCTRINĂ

Art.59. Departamentele de politici, programe şi doctrină
(1) Departamentele de politici, programe şi doctrină sunt organizate pe domenii de activitate, după modelul structurii guvermamentale şi funcţionează pe lângă Biroul Naţional de Conducere, pe baza unui regulament aprobat de acesta.
(2) Departamentele de politici, programe şi doctrină sunt coordonate de preşedintele Comitetului Naţional de Conducere, ajutat de alţi membri ai Biroului Naţional de Conducere şi de alţi specialişti, membri ai Partidului, care au atribuţii de coordonare pe domenii de activitate. În subordinea acestora, Biroul Naţional de Conducere poate desemna directori coordonatori şi şefi de departamente.
 
 
 

CAPITOLUL VI
Patrimoniul Partidului

Art.60. Gestionarea patrimoniului
(1) Gestionarea patrimoniului Partidului se face în conformitate cu legislaţia în vigoare, prezentul statut şi regulamentul financiar-contabil al Partidului, de către Biroul Naţional de Conducere, de către birourile de conducere ale organizaţiilor judeţene şi al municipiului Bucureşti şi de către organizaţiile locale care au gestiune proprie.
(2) Partidul poate deţine bunuri mobile şi imobile care sunt necesare activităţilor sale specifice.
(3) Operaţiunile de încasări şi plăţi ale Partidului şi ale organizaţiilor sale se efectuează în numerar şi prin conturi în lei şi în valută, deschise la bănci cu sediul în România, potrivit legii.
(4) Încadrarea salariaţilor şi renumerarea acestora se face cu respectarea legislaţiei în vigoare. Membrii Partidului care ocupă funcţii politice de conducere în Partid nu pot fi remuneraţi pentru activitatea lor de conducere.
(5) Ziarele, revistele, publicaţiile, editurile şi posturile de radio-televiziune ale Partidului se bucură de autonomie gestionară şi administrativă, dar nu au personalitate juridică distinctă de cea a Partidului.
(6) Activitatea financiar-contabilă, la toate nivelurile, este supusă controlului comisiilor de cenzori prevăzute de statut.
(7) Trezorierul Partidului coordonează activitatea departamentului financiar-contabil şi a trezorierilor organizaţiilor şi propune conducerii Partidului soluţii pentru îmbunătăţirea situaţiei financiare.
(8) Sursele de finanţare ale Partidului pot fi:
a) cotizaţii ale membrilor;
b) donaţii şi legate;
c) venituri provenite din activităţi proprii;
d) subvenţii de la bugetul de stat;
e) contribuţii ale membrilor partidului, conform legii;
f) alte surse, conform legii.

Art.61. Cotizaţii
(1) Membrii Partidului au obligaţia de a plăti cel mai târziu la sfârşit de trimestru, cotizaţiile lunare stabilite de birourile de conducere judeţene sau de sector aferente trimestrului.
(2) Organizaţiile de sector vor vărsa, din cotizaţiile încasate, sumele stabilite de Biroul de Conducere al municipiului Bucureşti către organizaţia municipiului Bucureşti.
(3) Organizaţiile judeţene, a municipiului Bucureşti, locale care au gestiune proprie şi CRP vor vărsa o cotă din cotizaţiile încasate trezoreriei partidului, cota fiind stabilită de Comitetul Naţional de Conducere.

Art.62. Donaţii
Partidul, precum şi organizaţiile judeţene, a municipiului Bucureşti şi locale care au gestiune proprie pot primi donaţii sub formă de numerar, ori de bunuri mobile sau imobile, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.

Art.63. Venituri din activităţi proprii
Veniturile provenite din activităţi proprii în conformitate cu legislaţia în vigoare vor fi utilizate conform hotărârilor BirouluI Naţional de Conducere sau, după caz, ale birourilor de conducere ale organizaţiilor judeţene, al municipiului Bucureşti şi locale care au gestiune proprie, pentru veniturile proprii.

Art.64. Subvenţii
Subvenţiile primite de la bugetul de stat vor fi utilizate conform hotărârilor Biroului Naţional de Conducere, în condiţiile legii.
 
 
 

CAPITOLUL VII
Dispoziţii Tranzitorii şi Finale

Art.65. Desemnarea candidaţilor la funcţii publice
(1) În cazul candidaturilor pentru funcţii publice care se ocupă prin vot pe listă, locurile considerate eligibile de către forul care alege se stabilesc prin vot uninominal. Pentru celelalte locuri din listă se aplică procedura votului preferenţial ierarhic.
(2) Dacă funcţia pentru care se candidează se ocupă prin vot uninominal sau prin numire, la desemnarea candidatului se aplică procedura votului uninominal.
(3) Personalităţile propuse de Biroul Naţional de Conducere pot candida în orice circumscripţie electorală, cu acordul birourilor de conducere ale organizaţiilor judeţene sau al municipiului Bucureşti.
(4) Candidaţii desemnaţi de organizaţiile Partidului pentru funcţii eligibile şi numite nu pot fi înlocuiţi de către forul superior fără acordul forului care i-a desemnat.
(5) În cazul participării la alegeri în alianţe politice sau electorale, desemnarea candidaţilor se va face conform protocolului încheiat cu celelalte formaţiuni, în spiritul statutului.

Art.66. Încetarea activităţii Partidului
Partidul îşi încetează activitatea, în conformitate cu Legea partidelor politice, prin:
a) autodizolvare, hotărâtă de congres;
b) dizolvare, pronunţată pe cale judecătorească ori prin hotărâre a Curţii Constituţionale;
c) reorganizare.

Art.67. Intrarea în vigoare a statutului
(1) Prevederile oricăror reglementări interne ale partidului sunt nule de drept dacă se încalcă prevederile legii sau ale prezentului statut.
(2) La data adoptării prezentului statut, statutul anterior îşi încetează valabilitatea.

Înscrie-te în PNȚCD

Dacă vrei sa fii membru al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat descarcă această cerere de adeziune, completeaz-o, semneaz-o și mergi la cel mai apropiat sediu PNȚCD din localitatea ta.

Adresa de e-mail: secretariat@pntcd.ro

Cerere de adeziune

Presa despre noi


PNTCD in fata UE si SUA

Iata o chestiune pe care vreau s-o clarific. Este adevarat ca intre UE si SUA lui Trump s-a declansat un conflict politic si economic. Nu doar cu privire la finantarea NATO, de care a vorbit Trump inca din campania electorala, dar si cu privire la Acordul climatic si politicile protectioniste pe care le-a promis Trump, care ar putea afecta puternic interesele economice ale statelor din UE. PPE, in numele UE, a reactionat agresiv, declarand razboi lui Trump. Chiar la Adunarea generala la care am participat, cel care a exprimat pozitia in mod transant, Secretarul General Isturiz Lopez, a chemat la solidaritate toate partidele nationale din PPE impotriva lui Trump, printr-un plan economic comun de riposta a UE la SUA.
PNTCD nu se va folosi politic si electoral de acest urias conflict, chiar in situatia in care nu agreaza politici majore ale PPE, fapt pentru care am si fost executati, cum stiti. PNTCD, ca partid simbol al romanilor, intelege sa se pozitioneze dupa alt criteriu: interesul Romaniei inainte de toate, dar si al Europei. Dar nu Europa cum o vede PPE! Este dincolo de orice discutie ca nu am agreat si nu agreem pozitia PPE fata de SUA, de beligeranta si, pe de alta parte, ca vedem in SUA partenerul privilegiat! Ca interesele de securitate ale noastre sunt comune cu ale SUA, iar din acestea deriva si politicile conexe. Dar asta nu inseamna ca logica politica este ori - ori, ori UE, ori SUA. Aceasta opozitie nu exista de fapt: facem cu totii parte din aceeasi civilizatie si cultura a lumii libere si democratice. Va fi extrem de dificil de gestionat o asemenea stare de fapt cand ai o clasa politica bolnava. Sper, in acelasi timp, pentru binele comun, ca PPE sa gaseasca alte solutii, daca nu doresc ca UE sa fie pur si simplu pusa intre paranteze de formiabila forta a SUA. S-a dovedit ca europenii nu au reusit sa prospere si sa-si mentina echilibrele fara SUA si, cu atat mai mult, impotriva SUA! Imi exprim totusi neincrederea ca un partid fara viziune ca PPE va fi in stare sa inteleaga acest deziderat major. Cu atat mai mult PNL, un partid care se conformeza total politicii extrem de periculoase a PPE.

Aurelian PAVELESCU,

Președinte PNȚCD

18951219_438822263147294_8634661518933608312_n     18952898_438822269813960_836459393053810150_n

19030630_438822273147293_7090163152990431314_n


Citeşte


Act ticalos al Partidului Popular European: executia de tip bolsevic a singurului partid crestin-democrat din Romania: PNTCD! Mergem mai departe!
Halucinant: in urma cu doua zile am fost contactat telefonic de sefa de cabinet a Presedintelui PPE, Joseph Daul, care mi-a comunicat ca mi-a fost transmis un e-mail de catre Daul prin care sunt anuntat ca PNTCD este propus spre excludere! Sumar, in e-mail apareau doua informatii false: prima, ca PNTCD n-ar mai fi intrat in parlament din 2000, a doua ca am intarziat plata cotizatiei. Am transmis imediat informatiile corecte, prima ca PNTCD a intrat in parlament in 2012, a doua, ca partidul isi platise, in urma cu o luna cotizatia chiar si in avans pe anul in curs. Am fost invitat la sedinta bordului PPE, urmata de sedinta Adunarii Generale, in care urma votul. In Presidency aduc la cunostinta erorile si am o ampla expunere a semnificatiei partidului: singurul partid care nu a facut niciodata alianta cu fostii comunisti (apasand pe ideea ca toate celelalte partide ale dreptei au fost la guvernare cu ei si, daca am fi acceptat si noi, PNTCD nu s-ar fi gasit in situatia dificila de azi); ca am acces in PPE din 1987, in ilegalitate; ca masurile din guvernarea 1996 - 2000 au indreptat tara catre UE si NATO, masuri nepopulare, care au condus la votul dur al populatiei impotriva PNTCD; ca am suferit si suferim izolarea si blocarea accesului la orice resursa financiara, inclusiv cenzura mediatica; ca partidul este singurul crestin-democrat din Romania, traditia PPE; ca dorim sa pastram aceasta uriasa mostenire pentru viitor si facem eforturi uriase de salvare a brandului si partidului pe vechile principii, de salavare a democratiei. Raspunsul? Secretarul General Isturiz Lopez, vadit incurcat, face un elogiu formidabil partidului, insistand ca, indiferent de votul din Adunarea Generala, sa ramanem in Internationala Crestin-Democrata. La iesire mea din sedinta, delir: aproape toti membri conducerii PPE m-au aplaudat intens! Urmeaza Adunarea Generala, pentru vot. Ajunsi la ordinea de zi, unul dintre vicepresedinti ma anunta ca am voie sa vorbesc 4 minute. Insist sa dezvolt. Aceleasi argumente pe scurt, informez ca a fost vorba despre informatii gresite: sunt intrerupt si mi se invoca faptul ca as fi facut alianta cu ANR, motiv care nu aparea in motivatia oficiala. Doresc sa indic faptul ca, pe de o parte, nu a fost o alianta, pe de alta parte de ce mi s-ar reprosa aceasta, cu candidatul de cateva zile la Primarie al PNL? Nu sunt lasat sa vorbesc: membrii Adunarii, care, in buna parte, fusesera prelucrati, nu trebuiau sa auda disertatia mea! Halucinant: vot masiv pentru excludere, cu nemtii de la CDU in bloc, primii, cei care dau de obicei tonul. Lopez nu se poate uita in ochii mei, iar Daul incearca sa ma consoleze. Auzisem cu cateva ore inainte, de la unii amici care cunosc indeaproape mersul la PPE, ca sunt mari presiuni... PNTCD, primul partid romanesc din PPE, din 1997, fara dreptul de a vorbi, de a se apara, a fost executat in stil bolsevic. Cu siguranta este vorba despre pozitia partidului impotriva politicii de migratie a PPE, de opiniile PNTCD impotriva politicilor anti-nationale venite de la Bruxelles, de la avertismentele ca PPE este vazut in Romania cu ochi rai de populatie, dupa o politica de austeritate devastatoare, de incalcarea principiilor democratice. PPE, vechiul partid al fondatorilor, a incetat sa mai existe de ceva vreme, principiile constitutive au fost total abandonate. Azi, partidul este un conglomerat de socialisti, liberali, conservatori si liber-schimbisti. Astazi, partidul acesta, responsabil de criza uriasa in care a adus Europa, si-a executat ultima amintire, a Europei principiilor si moralitatii! In Romania nu a mai ramas in PPE niciun partid crestin-democrat. Atunci, de ce sa mai fi ramas?Am o satisfactie: PNTCD a fost executat in stilul bolsevic si asta este dovada suprema a faptului ca se stiu vinovati, ca sunt impotriva adevarului. Or, nimeni nu poate fi impotriva adevarului. Vom merge mai departe, cu atat mai curajos, nu ne vom abate de la principiile democratiei si libertatii!

Presedinte PNTCD, Aurelian Pavelescu

18922519_457579181259679_2943070859362384011_o


Citeşte


Aducem la cunoștință publică mandatarii financiari desemnați la nivel național care participă la alegerile locale din 11 Iunie 2017
În conformitate cu prevederile L115/2015 coroborat cu L334/2006 aducem la cunoștință publică mandatarii financiari desemnați la nivel național care participă la alegerile locale din 11 Iunie 2017 Mandatar Financiar Coordonator - Florescu Stefan Daniel Organizația Județeană PNȚCD Bacău - Mandatar financiar S.C. Centrul De Servicii Pentru Management Public Si Privat S.R.L. Bacau/Prăjișteanu Anișoara
Citeşte

Facebook




© Copyright 2013 PNTCD

DECLARAȚIE

 

×