| |
- Principii ale economiei de piaţă ecologice şi sociale
|
Bazele economiei de piaţă ecologice şi sociale
|
- Economia de piaţă ecologică si socială este un program de politică economică şi socială destinat tuturor. Ea îşi are fundamentul spiritual în ideea aparţinând concepţiei creştine asupra omului, a libertăţii asumate responsabil şi se află în contradicţie cu economia planificată socialistă şi cu formele de economie necontrolată de factură liberală. Noi susţinem economia de piaţă ecologică şi socială, pentru că ea transpune în realitate mai bine decât orice altă ordine economică şi socială valorile noastre de bază, libertatea, solidaritatea şi dreptatea. Bazele ei sunt performanţa şi echitatea socială, concurenţa şi solidaritatea, răspunderea personală şi siguranţa socială. Ea îmbină voinţa individuală de performanţă cu echilibrul social compensator în societatea noastră şi crează în cadrul ordinii sale ecologice premisele pentru conservarea Creaţiei.
|
Libertate si răspundere în economia de piaţă ecologică şi socială
|
Noi avem încredere în capacităţile creatoare ale omului de a se dezvolta în libertate şi răspundere. Noi ştim că omul îşi poate folosi abuziv capacităţile şi poate produce neţinând seama de aspectele ecologice şi sociale. De aceea statul nostru trebuie să stabilească condiţii cadru pentru a întări autoreglarea în economie şi trebuie să-I oblige pe toţi participanţii la viaţa economică la respectarea cerinţelor ecologice şi sociale. În acest sens principiile concurenţei şi cele ale ordinii sociale şi ecologice sunt strâns legate şi se condiţioneză reciproc. Vrem să dezvoltăm economia de piaţă ecologică şi socială astfel încât iniţiativa personală să fie întărită, să fie susţinută o cât mai largă participare la progresul social şi economic, iar mediul înconjurător să fie protejat eficient.
|
| |
Piaţa şi concurenţa
|
Atâta piaţă câtă este posibilă, atât stat cât este necesar
|
- Piaţa şi concurenţa sunt elemente centrale ale ordinii noastre economice şi permit libertatea prin descentralizarea puterii. Democraţiei liberale îi corespunde piaţa ca formă de organizare a economiei. Concurenţa promovează spiritul de performanţă al fiecăruia şi slujeşte în acelaşi timp binele general. Piaţa şi concurenţa permit o asigurare eficientă şi convenabilă cu produse şi servicii, asigură o producţie orientată spre dorinţele consumatorilor, promovează inovaţiile şi constrâng la raţionalizarea permanentă. O situaţie cu mai mult stat şi mai puţină piaţă conduce la diminuarea disponibilităţii de performanţă a celor capabili de performanţă şi astfel la mai puţină bunăstare şi mai puţină libertate pentru toţi. Cu toate acestea, piaţa nu poate duce prin ea însăşi la dreptatea socială. Adecvarea pieţii la performaţă nu este identică cu dreptatea socială. Economia de piaţă ecologică şi socială combină de aceea ordinea de piaţă cu ordinea serviciilor sociale într-un întreg al ordinii politice. În acest sens trebuie respectat principiul: atâta piaţă câtă este posibilă, pentru a întări iniţiativa personală, disponibilitatea de performanţă şi răspunderea personală, şi atât stat cât este necesar pentru a garanta concurenţa şi ordinea socială şi ecologică a pieţei.
|
Proprietate privată angajată social
|
Ordinii economice liberale şi sociale îi corespunde proprietatea privată angajată social. Proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie este o condiţie pentru valorificarea eficientă şi chibzuită a resurselor limitate cât şi pentru perfomanţa şi productivitatea economiei. Libertatea contractuală, productivă şi comercială şi de amplasare a firmelor, cât şi libertatea alegerii profesiei sunt de asemenea premise de bază pentru activitatea economică liberă cât şi pentru şansa câştigului şi riscul pierderii.
|
| |
Ordinea socială
|
Dreptate socială
|
- Ordinea economică şi ordinea socială sunt indisolubil legate. Ele se limitează şi se completează reciproc. O politică economică fără dreptate socială pune în pericol pacea socială şi conduce totodată la pierderi în economia naţională şi la instabilitate socială. Politica noastră a ordinii sociale leagă principiile umanităţii şi rentabilităţii de cele ale echităţii performanţei şi distribuţiei veniturilor. Ea mizează pe întărirea răspunderii individuale, pe ajutorul personal şi pe solidaritate activă.
|
Solidaritate şi subsidiaritate
|
Noi concepem politica noastră de ordine socială după principiile solidarităţii şi subsidiarităţii. Vrem să compensăm social riscurile, pe care individul nu le poate suporta singur şi prin propriile puteri. Elemente de bază ale ordinii noastre sociale ramân obligativitatea asigurării şi echitatea performanţei economice cât şi descentralizarea şi autoadministraţia în domeniul asigurărilor sociale.
|
Solidaritatea generaţiilor
|
Ordinea noastră socială se sprijină în mare măsură pe solidaritatea dintre generaţii. Luând în consideraţie schimbările demografice profunde, nu ne putem permite să suprasolicităm acest contract între generaţii. Având în vedere nivelul crescut de trai, concepţiei noastre despre solidaritate şi subsidiaritate îi corespunde ideea că asigurarea anumitor riscuri asumabile să fie trecută în răspunderea personală a fiecăruia.
|
Parteneriat social
|
De un interes deosebit pentru ordinea noastră socială şi pentru succesul economiei noastre este parteneriatul social. O comparaţie cu numeroase alte state industializate arată cât de mult trebuie preţuită forţa productivă a păcii sociale. De parteneriatul social în economia de piaţa ecologică şi socială ţin în primul rând participarea la decizii, autoadministraţia în domeniul asigurărilor sociale, participarea la patrimoniu a angajatelor şi angajaţilor şi autonomia tarifară.
|
Parteneriat tarifar şi autonomie tarifară
|
Autonomia tarifară este un factor important al păcii noastre sociale. Ideea parteneriatului presupune sindicate şi asociaţii patronale funcţionale. Partenerii tarifari poartă o răspundere deosebită în ceea ce priveşte ocuparea totală a forţei de muncă, stabilitatea valorii monetare şi creşterea economică, şi, o dată cu acestea, în ceea ce priveşte binele general. Printre elementele de bază ale ordinii noastre sociale se numără şi o protecţie eficientă a angajatului, participarea la decizii şi participarea la patrimoniu a angajaţilor, precum şi parteneriatul social şi egalitatea în drepturi între femei şi bărbaţi.
|
| |
Ordinea ecologică
|
|
- Noi Creştini-Democraţii extindem economia socială conferindu-i o dimensiune ecologică. Vrem să folosim forţele şi mecanismele de impozitare ale economiei de piaţă mai bine ca înainte, pentru a ajunge la relaţii ocrotitoare în raport cu natura şi mediul. Scopul economiei de piaţă ecologice şi sociale este să realizeze o sinteză între economie, dreptate socială şi ecologie.
|
Corelarea omului, a naturii şi a mediului
|
Răspunderea noastră pentru Creaţie trebuie să ghideze şi activitatea noastră economică. Trebuie să facem din corelarea omului, a naturii şi a mediului un principiu al activităţii noastre. Bazele ordinii ecologice sunt principiul vinovatului şi acţiunii preventive. Vrem ca în viitor toată lumea să suporte costurile protecţiei neglijate a mediului şi a preluării responsabilităţii pentru mediu, care rezultă din comportamentul ca producător sau consumator. Acest lucru este garantat numai dacă aceste costuri se reflectă în preţuri reale din punct de vedere ecologic. Cu aceasta tragem semnale de alarmă şi creăm stimulente pentru un comportament care să protejeze mediul.
|
Stimulente ale economiei de piaţă pentru protecţia mediului
|
Stimulentele orientate spre economia de piaţă şi reglementarea prin legislaţie sunt instrumentele realizării acestor scopuri. Prin ambele instrumente poate fi percepută limitarea bunurilor naturale. Pornind de la răspunderea fiecăruia în economia de piaţă socială şi ecologică, susţinem ideea de a folosi toate şansele de cooperare înainte ca să trebuiască a fi impuse reglementări statale. Vom avea nevoie şi în viitor de legislaţia din domeniul ecologic, cu reguli şi interdicţii legale, indicatori-limită, contingente, necesar de aprobări pentru o combatere eficientă a pericolelor imediate pentru om şi mediu. Pentru a pune performanţa şi puterea de inovaţie a economiei în mai mare măsură în slujba mediului, vrem însă să introducem mai mult ca până acum elemente de reglementare ecologică în dreptul fiscal, taxe ecologice, posibilităţi de compensare, regulamente de certificare şi răspundere juridică. Prin faptul că răsplătim prin astfel de stimulente ale economiei de piaţă protecţia mediului şi corelăm grevarea mediului cu asemenea costuri, urmărim calea către preţuri reale din punct de vedere ecologic şi întărim iniţiativa individuală pentru o mai bună protecţie a mediului.
|
Noua concepţie a bunăstarii şi creşterii economice
|
Noi Creştini-Democraţii luptăm pentru o nouă concepţie despre bunăstare şi creştere economică. O componentă esenţială a bunăstării este un mediu sănătos şi compatibil cu viaţa. Creşterea economică înseamnă cu mult mai mult decât sporirea produselor şi serviciilor. Noua noastră concepţie despre creşterea economică include folosirea ocrotitoare a resurselor naturale, prin utilizarea celor mai moderne metode de producţie şi a căii preţurilor reale din punct de vedere ecologic în relaţia cu mediul.
|
| |
- Optimizarea capacităţii concurenţiale a Germaniei ca zonă de amplasare a investiţiilor
|
Bunăstare pentru toţi
|
- Noi Creştini-Democraţii am dezvoltat politic conceptul economiei sociale de piaţă, am impus-o în ciuda unor rezistenţe puternice şi am modelat-o în continuare în deceniile răspunderii guvernamentale. Acest model economic şi social este luat drept exemplu peste tot în lume. Pe baza libertăţii şi democraţiei, în Republica Federală Germania s-a reuşit o dezvoltare economică fără precedent, precum şi extinderea sistemului securităţii sociale. Ţinem cu tărie la obiectivul de a apropia condiţiile de viaţă în toată Germania, de a realiza bunăstare pentru toţi în întreaga Germanie şi de a înfăptui compensarea socială între cei slabi şi cei puternici.
|
Noi exigenţe pentru zona de investiţii Germania
|
- Datorită schimbărilor din Germania, Europa şi din lume zona noastră economică de amplasare a investiţiilor se află în faţa unor noi exigenţe din punct de vedere economic, tehnologic şi social. Având în vedere spaţiul economic european şi schimburile sporite cu statele Europei Centrale şi de Est, caracterul internaţional al pieţelor şi a concurenţa sporită între zonele de investiţie, dar mai ales, având în vedere condiţiile economice şi sociale schimbate după reunificarea Germaniei, trebuie să îmbunătăţim capacitatea noastră de concurenţă şi performanţă economică, să ne preocupăm intens de siguranţa socială şi de baza de existenţă a generaţiilor viitoare.
|
Performanţă economică globală schimbată
|
- Economia planificată socialistă a lăsat în noile landuri din Germania mari distrugeri economice şi ecologice şi a produs oamenilor pierderi importante. De aceea în Germania reunificată este o sarcină a tuturor celor cu răspunderi în economie, societate şi politică să stimuleze reconstrucţia economică, socială şi ecologică în noile landuri. Prin realizarea unei infrastructuri ultramoderne, prin investiţii în locuri de muncă şi produse inovatoare, prin îmbunatăţirea sistemului de formare şi învăţământ şi prin întărirea cercetării şi proiectării realizăm premisele unei economii performante. O dată cu reunificarea am dobândit împreuna şi noi şanse economice de viitor. Când ne formulăm exigenţele trebuie să luăm însă în considerare capacitatea noastră economică globală. Trebuie să încetăm să susţinem şi să legitimăm pur şi simplu creşterea nivelului de trai în vest.
|
Înnoirea ordinii economice şi sociale în toată Germania
|
Reunificarea ne oferă şansa de a înnoi ordinea economică şi socială în întreaga Germanie şi de a îndrepta evoluţiile greşite din vechile landuri. Vrem să promovăm performanţa şi asumarea riscului de către fiecare, să reducem obstacolele birocratice, iar peste tot unde se poate, să diminuăm suprareglementarea, să privatizăm şi să reducem subvenţiile, precum şi să înlesnim participarea maselor largi la capitalul de producţie. Vrem să luăm în consideraţie mai mult ca înainte exigenţele ecologice prin mijloacele economiei de piaţă. Vrem să reconstruim statul nostru social, pentru a învinge urmările schimbărilor demografice şi pentru a putea realiza şi în viitor dreptatea socială.
|
Performanţe de vârf prin inovaţii
|
- Ca ţară lipsită de materii prime şi cu costuri de muncă mari, Germania se sprijină îndeosebi pe capacitatea de performanţă şi inovaţie a oamenilor săi şi a economiei sale. Trebuie să ne concentrăm cu capacitatea noastră de realizare a unor performanţe de vârf asupra produselor şi tehnologiilor de calitate maximă. Progresul tehnologic evoluază în paşi ciclici tot mai mici şi implică accelerarea inovaţiilor. Capacitatea de concurenţă a zonei noastre economice de investiţie este de aceea dependentă de un standard înalt de cercetare şi dezvoltare, cât şi de punerea în aplicare a noilor tehnologii, precum biotehnologia, tehnologia genetică, a informaţiei şi cea ecologică. Viitorul aparţine produselor şi tehnologiilor ecologice. O dată cu dezvoltarea în continuare a ordinii noastre economice spre o economie de piaţă ecologică şi socială, nu putem numai să dezvoltăm rolul nostru de lider în domeniul tehnologiei ocrotirii mediului, ci şi să asigurăm un avantaj esenţial ca zonă de investiţie performantă în viitor.
|
Întărirea zonei de investiţii Germania
|
-
- diminuarea proprietăţii statale şi reducerea impozitelor şi taxelor,
- îmbunătăţirea educaţiei şi a perfecţionării, a ştiinţei şi cercetării şi a infrastructurii lor,
- promovarea tehnologiilor viitorului şi ale protecţiei mediului înconjurător,
- privatizarea şi diminuarea subvenţiilor,
- reducerea reglementărilor şi a măsurilor şi procedurilor birocratice, precum şi accelerarea demersurilor de aprobare -timpi de lucru mai flexibili şi timpi de funcţionare a maşiniilor mai lungi, precum şi separarea celor două aspecte, -îmbunătăţirea infrastructurii informaţiei şi a infrastructurii transportului -şi mai ales asigurarea păcii noastre sociale şi a parteneriatului social
Pentru întărirea zonei de investiţii Germania, susţinem următoarele idei:
|
Comerţ mondial liber
|
Ca naţiune industrială orientată spre export, Germania depinde de comerţul internaţional liber. Protecţionismul blochează dinamica economiei şi împiedică inovaţiile. Cu spaţiul economic european se realizează în Europa o mare piaţă integrată, care trebuie să se deschidă şi statelor Europei Centrale şi de Est. Pentru a asigura şi a îmbunătăţii zona de investiţie economică Germania şi Europa, tindem la o uniune economică şi monetară europeană şi susţinem pieţe libere în interior şi exterior.
|
| |
Politica financiară si fiscală
|
Reducerea cotelor către stat
|
- Prin reconstrucţia noilor landuri condiţiile cadru ale politicii financiare s-au schimbat considerabil pentru o perioadă de tranziţie îndelungată. Pentru ca unificarea organică a Germaniei să se desfăşoare în ritm alert, avem temporar o datorie publică mai mare, o creştere a cotei ce revine statului, o creştere a poverii fiscale şi a cheltuielilor publice. În continuare trebuie însă redusă consecvent datoria publică, toate bugetele publice trebuie consolidate, trebuie diminuată cota statului din produsul social brut, iar pe termen mediu trebuie scăzută povara fiscală. Diminuarea cotelor statului în condiţiile bugetelor publice consolidate constituie măsura de referinţă a tuturor deciziilor financiar-politice. Creăm premisele pentru scăderea datoriei prin redefinirea atribuţiilor statului. Trebuie să stabilim din nou ce servicii publice au întâietate, ce pot suporta statul şi sistemele de asigurări sociale, ce servicii publice pot fi reglementate prin relaţii de piaţă şi la care dintre servicii trebuie renunţat.
|
Reducerea reglementărilor exagerate, debirocratizare, privatizare
|
Sunt necesare schimbări de structură şi transformări, reduceri de cheltuieli şi creşterea eficienţei. Prin faptul că reducem reglementările, debirocratizăm şi privatizăm, vrem să obţinem ca sarcinile publice să fie percepute ca fiind mai eficiente şi rentabile. Vrem mai mult ca înainte ca o parte din sarcinile publice să fie finanţate prin plăţi speciale, precum preţuri şi taxe, cât şi prin procente de participare proprie. Aceasta face ca transparenţa ofertelor de servicii publice să crească, încurajează concurenţa şi conduce la o folosire mai avantajoasă a serviciilor publice.
|
Reducerea subvenţiilor
|
Pentru a consolida întreprinderile publice, este necesară o reducere intensă a subvenţiilor. Subvenţii îndelungate paralizează forţele pieţei, distorsionează concurenţa, îngreunează schimbarea structurilor şi dinamica economică. Vrem să reducem în continuare ajutoarele financiare, facilităţile fiscale şi alte asemenea cheltuieli cu caracter subvenţionist. Subvenţiile să fie concepute principial pe timp limitat şi în mod degresiv. Frauda în subvenţii şi evaziunea fiscală trebuie combătute cu toată consecvenţa.
|
Echitatea distribuţiei şi a performanţei economice
|
- Ideea de bază a dreptăţii sociale nu trebuie luată în consideraţie numai în ceea ce priveşte beneficiarii serviciilor asigurate de către stat, îndeosebi serviciile sociale, ci şi în ceea ce priveşte împovărarea contribuabiliilor şi plătitorilor de taxe. Nu poate fi luată în consideraţie numai echitatea de distribuţie, ci în aceeaşi măsură, şi echitatea performanţei economice. Taxele şi impozitele nu trebuie să paralizeze nici să slăbească puterea de iniţiativă pivată, nici performanţa angajaţiilor şi a întreprinderilor economice. Pentru mărirea transparenţei şi a echităţii cât şi pentru simplificarea administraţiei tindem spre integrarea pe cât posibil a sistemului de impozitare şi a serviciilor sociale care nu se bazează pe contribuţii.
|
Noua structurare a sistemului de impozitare
|
Vrem ca pe termen mediu să reducem global sarcina fiscală, precum şi să remodelăm sistemul nostru fiscal. Grevarea cu impozite a factorilor de producţie capital şi muncă este prea mare. Vrem să introducem procente fiscale directe mai mici, dar o mai largă bază de calcul a impozitelor, cu mai puţine facilităţi fiscale şi situaţii de exceptare. Aceasta ajută deopotrivă la simplificare, precum şi la realizarea echităţii. Totodată, vom impozita mai puternic consumul, îndeosebi consumul de energie şi prejudicierea mediului. Prin intermediul reorientării sistemului fiscal pe bază economică şi ecologică, dăm orientări clare dezvoltării ulterioare a economiei de piaţă ecologice şi sociale. Aceasta corespunde şi cerinţelor în concurenţa internaţională a impozitării întreprinderilor, pentru că în multe state ratele impozitului direct sunt mai mici decât în Germania. Capitalul fix nu trebuie dezavantajat fiscal faţă de capitalul financiar. Vrem să reducem impozitele independente de venit şi să continuăm armonizarea fiscală în cadrul Uniunii Europene.
|
| |
Politica monetară
|
Stabilitatea monetară
|
- Stabilitatea monetară este de o importanţă hotarâtoare pentru dezvoltarea economică solidă şi ca bază a echităţii sociale. Stabilitatea îi ajută pe depunătorii de economii şi pe consumatori. Premisa pentru succesul politicii financiare şi monetare este ca toţi participanţii la viaţa economică, inclusiv partenerii tarifari şi cei ai corporaţiilor locale publice, să aducă aportul lor la stabilitate.
|
Uniunea economică şi monetară europeană
|
În Europa există dorinţa comună a asigurării stabilităţii monetare. Diversele valute şi bănci naţionale nu pot asigura numai ele stabilitatea monetară pe pieţele în continuă integrare şi pe lungă durată. Fiind orientată spre export, tocmai Germania are nevoie de puterea de cumpărare stabilă a pieţii europene. Noi tindem spre o uniune economică şi monetară, a cărei premisă este respectarea strictă a criteriilor de convergenţă, stabilite în Tratatului de la Maastricht. La intrarea în uniunea monetară se pun exigenţe înalte pentru performanţele economice ale ţărilor participante, mai ales în ceea ce priveşte rata scăzută a inflaţiei şi disciplina bugetară. Aceste exigenţe nu au voie să fie modificate. Răspunderea politicii monetare trebuie transmisă către Banca Centrală Europeană, care - asemenea Băncii Federale Germane - este independentă şi responsabilă în primul rând faţă de stabilitatea monetară. Vrem să punem cu unificarea monetară europeană premisele necesare pentru o valută comună, orientată către scopul stabilităţii monetare, care trebuie să fie la fel de stabilă ca marca germană.
|
| |
Politica în domeniul concurenţei
|
Concurenţa realizează multitudinea şanselor
|
- Libertatea individuală şi deschiderea socială sunt premisele concurenţei. Concurenţa este la rândul ei o bază pentru multitudinea şanselor. Vrem să asigurăm echitatea individuală a şanselor, să ţinem pieţele deschise şi să combatem concurenţa neloaială. Acolo unde concentraţia puterii economice lezează principiul concurenţei sunt prejudiciate multitudinea opţiunilor cetăţeanului şi acţiunea pieţei. Statul trebuie de aceea să contracareze concentrarea de putere economică. Milităm pentru adaptarea de principiu a legislaţiei speciale referitoare la concurenţă în domeniile transport, asigurări, bănci, economia energetică şi de aprovizionare, mijlocirea locurilor de muncă şi profesii libere la reglementările generale privitoare la concurenţă.
|
Concurenţa în Uniunea Europeană
|
Sarcinile politicii în domeniul concurenţei se transferă din ce în ce mai mult pe plan european. În acest context nu se pot pune în discuţie principiile orientate concurenţial ale dreptului de cartel german. Vrem ca controlul referitor la fuziuni al Uniunii Europene să fie asigurat instituţional şi dorim crearea unui oficiu european inependent al cartelurilor. Pe lângă controlul fuziunilor, considerăm că alte elemente ale politicii noastre referitoare la concurenţă sunt limitarea şi reducerea subvenţiilor statului, privatizarea întreprinderilor economice la care participă capitalul de stat şi susţinerea unei politici ofensive a consumatorului care să asigure protecţia cosumatorului.
|
| |
Politica structurală
|
Politică structurală activă în noile landuri
|
- În ceea ce priveşte edificarea unei economii performante, în noile landuri nu există altenativă la cursul orientat spre economia de piaţă şi la continuarea privatizării. Situaţia specială în noile landuri, necesită însă pentru un timp mai îndelungat de tranziţie, în interesul oamenilor, o politică de structură activă. În această privinţă are prioritate realizarea unei infrastructuri noi şi moderne. În asamblul economiei tindem către o privatizare cât mai amplă. Numai prin transformarea economică structurală în sensul unor întreprinderi, care să poată rezista concurenţei, pot fi realizate condiţii de viaţă egale in toată Germania. Pentru a susţine această transformare, cât şi un viitor industrial, este necesar un sprijin cu largi ajutoare oferite de stat - care însă să se diminueze cu timpul. Pentru a înnoi nuclee industriale existente şi pentru a face din regiuni performante poli de creştere şi dezvoltare, vrem să aducem întreprinderile care pot fi însănătoşite economic, dar care sunt încă neprivatizate, în situaţia de a face faţă concurenţei şi în acest fel şi privatizării. Scopul acestei politici structurale este de a dezvolta în noile landuri o economie viabilă în viitor, amplu structurată. Printr-o corelare mai strânsă a politicii pieţii de muncă cu politica structurală vrem să creăm o punte şi să scurtăm perioada între desfiinţarea locurilor de muncă vechi şi nerentabile şi crearea de locuri de muncă noi şi concurenţiale, precum şi să evităm şi să diminuăm tensiuniile sociale. Totodată trebuie să reuşim ca forţa de muncă calificată să nu migreze, să fie sporit gradul de calificare al acesteia şi ca oamenii implicaţi să obţină în regiunea lor de baştină lor o perspectivă de ocupaţie viabilă.
|
Privatizare şi în vechile landuri federale
|
În vechile landuri federale trebuie privatizate consecvent participările industriale cât şi alte întreprinderi de economie privată care aparţin statului. Pe lângă aceasta pot fi privatizate pe cât posibil construcţia şi exploatarea infrastructurii în domeniul transportului, serviciilor amenajării publice, în domeniul furnizării apei şi al eliminării apelor reziduale, cât şi în domeniul energetic şi al eliminării deşeurilor. Activitatea întreprinderilor economiei private, dirijată şi controlată prin piaţă şi concurenţă, asigură cea mai buna libertate economică, eficienţă economică şi adaptare la condiţiile pieţei în schimbare. Sprijinul social acordat de stat se desfăşoară de principiu prin instrumentele de compensare şi promovare ale politicii sociale şi ale pieţii de muncă, şi nu prin intervenţia antreprenorială a statului.
|
Promovarea transformării structurale
|
O transformare continuă a structurilor este absolut necesară pentru a rezista în concurenţa internaţională. Această transformare structurală trebuie lăsată de principiu în seama orientării pieţei prin mecanismul concurenţial. Dirijarea economică de către stat nu poate face acest lucru. Sarcina politicii transformării structurale poate fi numai aceea de a promova cät mai mult capacitatea de adaptare a întreprinderilor şi a angajaţilor şi de a aprijini prin măsuri sociale transformarea structurală. Unde sunt necesare ajutoare sectoriale şi regionale, acestea trebuie limitate în timp, concepute degresiv şi legate de o eşalonare orientată către adaptare.
|
| |
Politica clasei de mijloc
|
Clasa de mijloc - bază vitală pentru performanţa economică
|
- Performanţa economiei de piaţă ecologice şi sociale se bazează pe o structură echilibrată de întreprinderi mici, mijlocii şi mari. Avem nevoie de puterea economică a unei largi clase de mijloc şi a bogăţiei de idei şi a voinţei de succes a întreprinderilor mijlocii cu marea lor dinamică a inovaţiei şi dezvoltării. Economia întreprinderilor mijlocii este de mare însemnătate pentru a menţine şi crea locuri de muncă şi de calificare. Clasa de mijloc este vitală pentru menţinerea concurenţei. Ea oferă permanent şansa trecerii de la un tip de ocupaţie dependentă la calitatea de întreprinzător autonom şi este premisa pentru descentralizarea puterii economice. Pentru reconstrucţia economică în noile landuri, clasei de mijloc îi revine o funcţie cheie.
|
Facilităţi pentru clasa de mijloc
|
Întreprinderile mijlocii prezintă avantaje deosebite, pentru că sunt flexibile în diferite moduri, pot decide mai repede şi sunt mai puţin birocratice. Pe planul concurenţei ele apar însă dezavantajate parţial faţă de marile întreprinderi. Pentru întreprinderile mijlocii sunt de aceea necesare facilităţi, îndeosebi în legislaţia fiscală şi în crearea de capital social. Pentru a păstra structura clasei de mijloc a economiei noastre, exemplară pe plan internaţional, susţinem ideea de a înlesni schimbul generaţiilor în întreprinderile familiale prin reglementări fiscale corespunzătoare.
|
Promovarea autonomiei
|
Avem nevoie de mai multe femei şi mai mulţi bărbaţi întreprinzători şi vrem de aceea să înlesnim trecerea spre activitatea autonomă. Economia noastră trebuie să asigure şansa autonomiei întreprinderilor capabile de performanţă şi dispuse la risc. De aceea ţinem la ideea de a promova mai puternic clasa de mijloc în noile landuri. O politică consecventă a clasei de mijloc este premisa cea mai bună pentru a consolida şi a dezvolta în continuare ordinea noastră economică.
|
| |
Politica de proprietate şi de patrimoniu
|
Proprietate privată angajată social
|
- Proprietatea privată angajată social, inclusiv dreptul de moştenire, este un pilon de bază al economiei de piaţă ecologice şi sociale. Ea oferă individului mai multe posiblităţi de decizie şi măreşte în acest fel libertatea sa personală. Şi pentru reconstrucţia economică în noile landuri o cât mai largă distribuţie a proprietăţii private, formată din întreprinderi şi terenuri, este de o importanţă centrală. Privatizarea şi reprivatizarea trebuie suţinute în continuare, inclusiv în domeniul proprietăţii imobiliare. Proprietatea privată este o condiţie decisivă pentru realizarea investiţiilor şi, prin aceasta, pentru crearea bazei de locuri de muncă rentabile şi venituri din muncă şi câştiguri proprii. Statul are datoria să protejeze proprietatea privată. În condiţiile socialismului putea fi format doar puţin capital; avea loc mai degrabă un imensă eroziune a capitalului. De aceea trebuie promovate eficient şansele pentru formarea amplă a noului capital pentru cetăţenele şi cetăţenii din noile landuri.
|
Potenţial productiv în proprietatea angajaţilor
|
Formarea de patrimoniu productiv în proprietatea angajaţilor este o necesitate socială, precum şi o cale de a transmite angajaţilor răspundere proprie şi de a asigura o repartiţie echitabilă a veniturilor. Vom ajunge la o largă formare a proprietăţii de capital de producţie numai atunci când statul va crea condiţiile cadru necesare, iar partenerii tarifari vor încheia contracte tarifare corespunzătoare. Formarea de capital propriu poate fi îmbunătăţită prin faptul că angajaţii sunt cointeresaţi la veniturile întreprinderii, iar economiile lor sunt folosite sub formă de coproprietate. Nu numai în vechile, ci tocmai şi în noile landuri ar trebui ca partenerii tarifari să beneficieze din plin de posibilităţile de promovare existente. Vrem să îmbunătăţim pentru aceasta condiţiile juridice şi financiare.
|
| |
Ştiinţă, cercetare şi tehnică
|
Baza pentru capacitatea concurenţială
|
- Ştiinţa, cercetarea şi tehnica sunt de un interes hotărâtor pentru capacitatea concurenţială a zonei noastre economice de investiţii. Succesele de export ale economiei germane sunt obţinute în mare măsură prin produse de înaltă performanţă tehnologică. Ocuparea locurilor de muncă în industrie este susţinută de ramuri economice intens tehnologizate. Vrem de aceea să întreprindem toate eforturile necesare pentru ca întreaga Germanie să ramână un lider pe plan international în domeniul cercetării şi tehnicii.
|
Dezvoltarea cercetării fundamentale
|
Importanţa cercetării şi tehnologiei trebuie implantată mai puternic în conştiinţa societăţii, pentru a crea o atmosferă favorabilă pentru cercetare şi tehnică. O calitate înaltă a cercetării fundamentale este baza de pornire pentru dezvoltarea zonei de investiţii în domeniul cercetării şi tehnologiei Germania. În domeniul cercetării fundamentale orientate spre cunoaştere Germania deţine pe plan internaţional, în multe domenii, o poziţie de lider pe care doreşte să şi-o dezvolte. Cercetarea fundamentală constituie punctul de pornire pentru tehnologii noi şi este o parte inalienabilă a promovării cercetării de către stat. Cercetarea fundamentală în instituţii de învăţământ superior şi institute de cercetare are prioritate în pretenţia la sprijin din partea statului, cu atât mai mult cu cât formarea tinerei generaţii intelectuale ca purtătoare a cunoştinţelor şi deprinderilor constituie o importantă investiţie în ceea ce priveşte viitorul. Cercetarea fundamentală orientată aplicativ câştigă din ce în ce mai multă importanţă pentru că ea face posibile noi cunoştinţe, noi materiale şi procedee pentru produse viitoare şi inovatoare, cât şi o mai bună înţelegere a sistemelor complexe, ca de pildă transportul, clima şi sistemele ecologice.
|
Valorificarea cercetării
|
Conlucrarea ştiinţei şi cercetării cu economia trebuie îmbunătătiţă în Germania în special printr-o mai largă transpunere a cunoştinţelor fundamentale în aplicaţii concrete, mai ales în produse şi servicii valabile pe piaţă. Economia este chemată să se orienteze mai intens, pe lângă cercetarea orientată spre produs, şi spre cercetarea fundamentală. Numai astfel performanţele de vârf în cercetarea fundamentală germană pot să conducă mai mult decât înainte la un avans tehnologic care să fie transformat pe piaţă în avantaj concurenţial. În acestă privinţă tehnologia informaţiei are o importanţă strategică deosebită pentru economie şi ştiinţă. Reţelele de date rapide şi performante sunt o investiţie în infrastructură importantă pentru zona noastră economică de investiţii. Este necesar un dialog continuu, conceput pe termen lung, între stat, economie şi ştiinţă despre temele centrale ale cercetării şi despre aprecierea tendinţelor de dezvoltare tehnologică pe termen mai lung, în scopul unificării forţelor, al elaborării de perspective pe termen mai lung şi a transpunerii lor în viaţă prin diviziunea muncii.
|
Promovarea inovaţiilor întreprinderilor
|
- Statul nu poate şi nu trebuie să comande inovaţii tehnologice. Întreprinderile pot să aprecieze mai bine ele însele necesarul de cercetare pentru dezvoltarea de tehnici şi produse noi, pe baza dezvoltării pieţei. De aceea cercetarea şi inovaţiile orientate spre aplicaţii sunt sarcini originare ale economiei. Aceasta poate să-şi asigure printr-un angajament tehnologic pe termen lung premisele capacităţii ei concurenţiale internaţionale şi ale succesului ei economic. În acest sens îmbunătăţirea condiţiilor cadru pentru inovaţii este adesea mai eficientă decât utilizarea unor fonduri publice în scopul promovării cercetării. Reducerea birocraţiei şi a suprareglementărilor sunt de aceea de o mare importanţă pentru dezvoltarea ştiinţei, cercetării şi tehnicii.
|
Cooperare europeană
|
Ştiinţa şi economia se integrează tot mai amplu pe plan internaţional. Graniţele statale sunt suspendate prin cooperări în domeniul cercetării şi întreprinderi transnaţionale. Trebuie să concentrăm corespunzător forţele pe plan naţional, european şi internaţional pentru a fi în stare să facem faţă exigenţelor la scară globală. Avem nevoie de cooperarea europeană şi în politica în domeniul cercetării şi tehnologiei.
|
Limite etice
|
- Politica în domeniul cercetării şi tehnologiei depăşeşte cu mult problemele zonei economice de investiţii Germania. Ştiinta şi tehnica marchează societatea noastră ca întreg şi reprezintă un potenţial remarcabil de modelare a viitorului. Sarcinile specifice şi limitele etice rezultă din răspunderea noastră pentru demnitatea omului şi conservarea Creaţiei.
|
| |
Energie şi materii prime
|
Optimizarea utilizării energiei şi a materiilor prime
|
- O aprovizionare sigură şi ecologică cu necesarul de energie şi materii prime este baza dezvoltării noastre economice şi este de o mare însemnătate pentru calitatea zonei noastre economice de investiţii. Statele industrializate poartă, datorită consumului lor mare de energie şi materii prime, şi pe plan internaţional, o răspundere deosebită. Germania este o ţară industrializată lipsită de materii prime şi energie şi depinde din cauza aceasta în mod special de o diviziune funcţională a muncii la scara economiei globale în cadrul pieţelor deschise. Noi susţinem ideea, ca în Germania să fie optimizat consumul de materii prime si energie primară prin cele mai moderne tehnici de producţie, prin monitorizare şi comunicare, iar diferitele energii primare să fie utilizate într-o combinaţie energetică raţională. Protecţia climei şi diminuarea emisiilor de dioxid de carbon au în acest sens o importanţă deosebită.
|
Economisirea energiei
|
Vrem să ajungem la un maxim de eficienţă, astfel încât consumul de energie primară să fie redus. Vrem să valorificăm consecvent posibilităţile de economisire a energiei în industrie, transport şi în gospodăriile private. Aceasta este calea cea mai bună pentru a proteja resursele energetice şi pentru a evita afectarea mediului înconjurător. Noi susţinem de asemenea ideea de a diminua afectarea mediului cauzată de folosirea resurselor energetice de natură fosilă. Avem nevoie de mai multă energie activă în raport cu utilizarea mai redusă a resurselor energetice fosile. Preţul trebuie să fie şi aici un factor de reglementare decisiv.
|
Energii care protejeaza clima
|
- Noi promovăm cercetarea, dezvoltarea, experimentarea, utilizarea şi introducerea pe piaţă a resurselor şi sistemelor de energie regenerative şi ecologice. Ele trebuie să acopere o pondere cât mai mare din producţia de energie. Susţinem ideea utilizării responsabile a energiei nucleare. Nu putem să renunţăm la utilizarea energiei nucleare, pentru că într-un viitor apropiat nu există surse de enegie care să opereze mai eficient şi mai ecologic. În cadrul parteneriatului internaţional ecologic vrem să utilizăm cunoştinţele tehnice pentru a moderniza şi a spori siguranţa centralelor atomice, cât şi pentru a asigura o îndepărtare sigură şi ecologică a reziduurilor.
|
Politica europeană a materiilor prime şi a energiei
|
Politica noastră în ceea ce priveşte materiile prime şi energia, trebuie integrată în piaţa internă europeană, iar aprovizionarea cu energie în noile landuri trebuie adusă la standarde europene. Pe o bază asigurată prin tratate internaţionale trebuie să ajutăm statele Europei Centrale, de Est şi de Sud-Est, cât şi statele în curs de dezvoltare şi tranziţie, în ceea ce priveşte modernizarea şi îndepărtarea reziduurilor în instalaţiile lor de tehnică a energiei. Transferul de tehnologie înspre aceste ţări este foarte important în interesul protecţiei mediului şi al securităţii internaţionale, al protejării resurselor şi al unei dezvoltări susţinute.
|
| |
Politica în domeniul transporturilor
|
Sistem performant de transport în reţea
|
- Politica în domeniul transporturilor are o influenţă covârşitoare asupra calităţii vieţii oamenilor şi asupra mobilităţii lor, asupra grevării naturii şi mediului înconjurător, cât şi asupra performanţei şi capacităţii de concurenţă a economiei. Fluxul în creştere al traficului în noile landuri, suprasolicitarea în vechile landuri, Spaţiul Economic European şi deschiderea Europei Centrale şi de Est implică exigenţe crescânde faţă de căile de transport din Germania. Un sistem performant de transport în reţea pe căile ferate, rutiere, maritime şi aeriene este premisa pentru creşterea economică şi mobilitate. O infrastructură eficientă a transportului este de aceea de o mare importanţă pentru capacitatea concurenţială a zonei economice de investiţii Germania.
|
Dezvoltarea mijloacelor de transport compatibile cu mediul înconjurător
|
Vrem să dezvoltăm mijloacele de transport compatibile cu mediul înconjurător, precum trenul, transportul maritim şi transportul de persoane în comun pe distanţă mică şi să le conferim o pondere mai însemnată în fluxul în creştere al circulaţiei; totodată vrem să promovăm compatibiliatea cu mediul înconjurător a transportului individual. Tindem şi în cadrul transportului la preţuri reale din punct de vedere ecologic: Fiecare mijloc de transport trebuie, să-şi acopere pe cât posibil costurile căilor respective de circulaţie, precum şi costurile afectării mediului înconjurător pe care o provoacă. Vrem să intensificăm treptat stimularea şi condiţionarea diminuării consumului de energie şi a emisiilor. Vrem să folosim mai eficient infrastructura de transport existentă prin legarea în reţea a tipurilor de transport şi prin folosirea sistemelor inteligente de coordonare a traficului. Aceste măsuri slujesc totodată scopul ca transportul să poată fi şi evitat în mai mare măsură. Vrem să extindem şi să promovăm în continuare transportul în comun de persoane pe distanţă mică. Regionalizarea răspunderii de planificare şi financiare a transportului în comun de persoane îmbunătăţeşte premisele pentru o ofertă atractivă, apropiată de cetăţeni.
|
Utilizarea finanţărilor private
|
Necesarul mare de investiţii, mai ales pentru domeniile feroviar, rutier şi căi maritime, nu poate fi acoperit numai din bugetul public. De aceea trebuie folosite posibilităţiile finanţării private a infrastructurii transportului şi a refinanţării prin drepturi de exploatare. Susţinem ideea unei reglementări europene a costurilor căilor de transport.
|
| |
Politica agrară
|
Răspundere proprie a agricultorului întreprinzător
|
- Economia agrară, forestieră, alimentară, viticultura şi horticultura, precum şi pescuitul sunt factori importanţi ai economiei. Ele sunt şi parte a tradiţiei culturale în zona rurală. Vrem o agricultură performantă, variat structurată şi compatibilă ecologic, dar care să păstreze tradiţiile ţărăneşti. Trebuie să i se asigure agriculturii germane în piaţa comună europeană o dezvoltare care să facă faţă concurenţei. Transformările structurale în curs de desfăşurare trebuie compensate social şi valorificate în sensul îmbunătăţirii capacităţii concurenţiale. Imaginea noastră model este agricultorul întreprinzător, cu răspundere proprie. Economia agrară şi forestieră poate fi practicată în întreprinderea familială, precum şi în alte forme juridice şi economice. În acestă privinţă vrem să asigurăm o distribuţie largă a proprietăţii funciare şi a proprietăţii asupra terenurilor.
|
Politica agrară europeană
|
Reforma politicii agrare a Uniunii Europene este orientată spre degrevarea considerabilă a pieţelor şi stabilizarea veniturilor agricultorilor. Politica agrară viitoare trebuie să se orienteze mai intens spre principiile Economiei de Piaţă Ecologice şi Sociale. Şi aici susţinem principiul performanţei şi respingem birocratizarea şi limitarea excesivă a libertăţii de acţiune.
|
GATT
|
Ancorarea în GATT a elementelor de bază ale reformei agrare este premisa pentru asigurarea în viitor a unei agriculturi multifuncţionale în Europa. Ca instrument central al coordonării globale, Europa nu poate nici în viitor să renunţe la protecţia externă eficientă a pieţii sale agrare.
|
Siguranţa socială
|
Siguranţa socială a agricultoriilor şi a familiilor lor ocupă pentru noi un loc important. În această privinţă trebuie luate în consideraţie capacitatea individuală, o mai mare răspundere personală, cât şi munca femeii agricultoare.
|
Noi şanse şi pieţe
|
Agricultura are şi în viitor sarcina primară de a produce într-un mod compatibil cu principiile ecologice alimente sănătoase şi de înaltă calitate. Pot fi deschise pentru agricultură şi industria forestieră noi şanse şi pieţe în condiţiile materiilor prime regenerabile, ale ofertei de agrement, ale vânzării directe şi ale altor nişe ale pieţii. Agricultura şi industria forestieră îndeplinesc o misiune publică inestimabilă în ceea ce priveşte protecţia şi păstrarea peisajului cultural. Realizări deosebite în ceea ce priveşte protecţia naturii şi peisajului trebuie onorate şi totodată concepute cu prioritate în cadrul unor înţelegeri contractuale.
|
Armonizarea condiţiilor de concurenţă
|
Susţinem ideea de a armoniza şi în piaţa comună europeană, condiţiile cadru legale în ceea ce priveşte protecţia animalelor, a naturii şi a mediului înconjurător, cât şi alte condiţii legate de concurenţă.
|
| |
Locuinţele şi urbanistica
|
De la promovarea obiectului la promovarea subiectului
|
- Un spaţiu de locuit adecvat pentru fiecare este o premisă de bază pentru pacea socială. În cazul în care se ridică pretenţii crescute faţă de condiţiile de locuit, gospodăriile private vor trebui să cheltuiască un procent crescând din venitul lor curent pentru spaţiul locativ. De ajutor public este nevoie acolo unde piaţa oferă un spaţiu locativ prea scump sau prea mic pentru gospodăriile cu venituri mici. Vrem să ajutăm cu subvenţii pentru locuit raportate la venituri pe cei care nu pot plăti din venituri proprii chiria la preţul pieţii pentru un apartament corespunzător. Administraţiile comunale trebuie să folosească rezerva locativă care le stă la dispoziţie şi de asemenea să-şi îndeplinească sarcina lor social-politică prin cumpărarea de locuinţe sau închirierea unor drepturi de plasare. Echitatea socială cere ca ocuparea abuzivă a locuinţelor sociale să fie redusă şi lichidată. Construcţia privată de locuinţe trebuie să redevină interesantă ca plasare de capital. Noi tindem spre diminuarea promovării obiectului în construcţia de locuinţe şi trecerea treptată către promovarea subiectului, în condiţiile examinării şi restructurării temeinice a instrumentelor statale de asistenţă. Totodată vrem să promovăm în continuare, în special pentru familiile cu copii, crearea şi structurarea echitabilă din punct de vedere social a proprietăţii imobiliare.
|
Promovarea proprietăţii imobiliare
|
Noi nu subapreciem problemele care au apărut în noile landuri prin noua orientare spre economia de piaţă a branşei imobiliare. Adaptarea chiriilor la costurile reale de locuit trebuie să decurgă treptat, iar acolo unde este necesar, trebuie să fie susţinute social în mod eficient. Pe lângă aceasta, nu trebuie neglijată construcţia de locuinţe noi. În noile landuri există un mare necesar de recuperare în ceea ce priveşte transformarea raporturilor de proprietate imobiliară. Pe lângă crearea de noi locuinţe proprietate personală trebuie susţinută în continuare şi privatizarea locuinţelor cu chirie existente.
|
Reducerea reglementărilor în legislaţia construcţiilor
|
Avem nevoie pentru construcţia de locuinţe de mai mult teren de construcţie, mai puţine standarde şi reglementări de construcţie, termene mai scurte şi înlesniri în domeniul aprobărilor. Ne opunem hotărât speculaţiilor cu proprietăţi funciare şi terenuri; mai ales în aglomerările urbane şi în spaţiile intravilane condiţionarea socială a proprietăţii imobiliare necesită măsuri prin care să se disponibilizeze terenuri de construcţie existente. Pentru construcţia de locuinţe noi este nevoie de o concepţie a economiei de piaţă caracterizată printr-o rentabilitate suficientă a investiţiilor şi prin capacitatea garantată prin dreptul constituţional de a dispune de proprietate.
|
Peisaj rural şi urbanistică
|
- Germania oferă o mare varietate de habitate urbane şi rurale. Modul de afirmare al zonei noastre economice de investiţii ţine şi de capacitatea oraşelor şi regiunilor noastre de a putea face oferte atractive pentru întreprinderi, pentru personalul lor şi pentru familiile acestora. Vrem să promovăm dezvoltarea autonomă a spaţiului rural. Marile oraşe şi centrele de aglomerare urbană sunt confruntate cu suprasolicitări considerabile. Politica noastră de urbanism doreşte să îmbunătaţească calitatea vieţii pentru oameni, să acţioneze împotriva anonimităţii prin spaţii vitale care pot fi cuprinse cu vederea şi să uşureze coabitarea generaţiilor. De aceste aspecte se leagă şi spaţiul de locuit adecvat pentru familii şi persoane în vârstă, cât şi o ambianţă favorabilă pentru copii.
|
Echilibru social şi ecologic
|
Pentru echilibrul între cerinţele sociale şi ecologice, este necesară echilibrarea suprafeţelor construite în raport cu spaţiile verzi, a zonelor rezidenţiale şi centrelor comerciale, a transportului de croazieră şi a zonelor cu trafic temperat, a ofertelor de locuri de muncă şi a ofertelor de recreere. Protecţia şi întreţinerea monumentelor sunt elemente inalienabile ale urbanisticii şi politicii noastre culturale. Repararea şi modernizarea infrastructurii cât şi însănătoşirea oraşelor în noile landuri federale trebuie să aibă prioritate, pentru ca acolo să fie îmbunătăţite condiţiile viaţii urbane şi totodată să fie susţinută construcţia economică.
|
| |
Asigurarea dreptăţii sociale - reconstrucţia statului social
Problemele şi principiile unei politici sociale de succes
|
Politica socială în schimbare
|
- Politica socială a realizat din secolul 19 încoace succese impresionante. Ea se afla iniţial sub influenţa conflictului dintre capital şi muncă. Prin măsuri social-politice acesta a fost dezamorsat şi situaţia angajaţilor s-a îmbunătăţit semnificativ. Noi, Creştin-Democraţii am marcat şi am modelat prin contribuţia noastră în mod hotărâtor ordinea socială a ţării noastre. Soluţionarea problemelor sociale este şi ramâne pentru noi o îndatorire centrală. Ne-am asumat o dată cu Noua Problemă Socială, ca primă forţă politică, provocarea care emerge în societatea noastră din conflictul între interesele organizate şi cele neorganizate, între oamenii implicaţi în activităţi destinate câştigului şi cei neimplicaţi în viaţa profesională. Cei neorganizaţi - oameni bătrâni, părinţi, copii, mame sau taţi care îşi educă singuri copiii, handicapaţi, cei care au nevoie de îngrijire, şomeri, cei care nu mai sunt capabili de muncă şi alţii - sunt depăşiţi adesea în lupta de distribuire a mijloacelor de cei ale căror interese sunt organizate. Patronii şi angajaţii sunt organizaţi în uniuni puternice. Acestea au contribuit în mod esenţial la pacea socială şi la eficienţa ordinii noastre economice şi sociale. Ele nu intervin numai una împotriva celeilalte, ci îşi afirmă interesele specifice şi în raport cu alte grupuri sociale mai slabe, precum şi în raport cu comunitatea. Statul, ca avocat al binelui general, are sarcina să protejeze pe cei lipsiţi de putere şi minorităţile în lupta pentru bunurile materiale şi spirituale şi să le respecte drepturile.
|
Sarcini ale politicii sociale
|
- Printre sarcinile cele mai importante ale politicii noastre sociale putem menţiona: -Protecţia împotriva sărăciei şi a nevoii, pentru a asigura tuturor o viaţă umană demnă. -Asigurarea anticipată a întreţinerii realizată prin comunităţi solidare şi preluarea unor riscuri de viaţă pe care nu le poate suporta individul singur. -Creşterea răspunderii proprii şi ajutorul acordat în sensul autoajutorării -Menţinerea păcii sociale şi promovarea echităţii şi compensării sociale. Scopul politicii noastre sociale este să-l facă pe fiecare individ capabil să-şi conducă viaţa cu propria mână şi prin forţe proprii şi să decidă asupra drumului său în viaţă în libertate şi din proprie răspundere, conform principiilor solidarităţii şi subsidiarităţii.
|
Restructurarea statului social
|
Politica socială orientată spre viitor vrea să acţioneze preventiv, vrea să împletească eficienţa economică cu umanismul. În deceniile trecute comunitatea a fost împovărată cu multe din prestaţiile pe care astăzi individul poate să le realizeze singur. Serviciile sociale asigurate de stat trebuie concentrate asupra celor care au cu adevărat nevoie de ajutor. De aceea susţinem ideea ca serviciile sociale care nu sunt finanţate din contribuţii proprii, ci din fonduri provenite din impozite, să fie atribuite în viitor numai în raport cu veniturile şi condiţia materială, iar în cadrul global al politicii sociale să realizăm mai intens întreţinerea proprie, răspunderea proprie şi participarea personală. Drepturile legitime dobândite prin performanţa personală sau sacrificiu pentru comunitate merită o protecţie specială. Ca în toate domeniile politicii, şi în politica socială trebuie pusă tot mereu din nou problema priorităţilor. Cine vrea să dea curs unor sarcini noi, trebuie să pună sub semnul întrebării obligaţiile mai vechi. Pentru a putea îndeplini noi sarcini şi a putea învinge urmările dezvoltării demografice avem nevoie de un nou spaţiu de manevră pe care nu vrem să îl câştigăm prin noi taxe şi impozite, ci printr-o nouă configurare. În acest sens sarcina noastră nu este amplificarea, ci restructurarea statului social.
|
Uniunea Socială Europeană
|
Odată cu înfăptuirea Uniunii Europene se realizează pe lângă uniunea economică şi monetară şi Uniunea Socială Europeană. Aceasta înseamnă că în domenii importante ale politicii sociale trebuie implantate standarde minime unitare în toată Europa. Aceasta oferă tuturor statelor membre şansa de a dezvolta în concurenţă reciprocă, optimizări suplimentare şi soluţii diferenţiate. Noi tindem totodată să menţinem standardul nostru ridicat de securitate socială şi în cadrul Uniunii Europene.
|
Ajutor reciproc şi funcţii onorifice
|
- Multe prestaţii importante în societatea noastră se realizează prin funcţii onorifice. Funcţiile onorifice şi iniţiativele de ajutor reciproc nu apar, ce-i drept, în produsul social brut, sunt însă de o importanţă mare pentru convieţuirea în ţara noastră. Chiar şi cea mai desăvârşită orânduire socială nu poate renunţa la asistenţa şi ajutorul de la om la om, la practicarea iubirii aproapelui. Asociaţii, organizaţii şi iniţiative în cadrul tradiţiei germane de exercitare a binelui public, pot rezolva problemele sociale mai bine şi mai aproape de cetăţean.
|
Cultura ajutorului
|
Deaceea, noi Creştini-Democraţii, vom promova o nouă cultură a ajutorului. Statul nu poate “produce” disponibilatea de a acorda ajutor personal şi de a prelua funcţii onorifice. Ce-I drept, statul poate şi trebuie să trezească şi să susţină disponibilitatea de a acorda ajutor personal şi de preluare a unor funcţii onorifice. În acest sens trebuie să fie însă limpede că ajutorul personal şi funcţiile onorifice servesc la optimizarea statului social şi nu la reducerea prestaţiilor. Pentru sprijinirea funcţiilor onorifice sunt chemate să acţioneze toate nivelurile politice.
|
Politica socială apropiată de forurile locale
|
Un câmp larg, deosebit, se deschide aici pentru o politică socială apropiată de forurile locale. Prin susţinerea grupurilor de ajutor personal direct cât şi prin puncte de întâlnire a centrelor de ajutor, ale oficiilor sociale şi ale altor organizaţii, politica socială poate avea grijă ca cei care au nevoie de ajutor şi cei care pot oferi ajutor să se găsească mai uşor. Vrem să îmbunătăţim premisele, pentru a promova disponibilitatea şi capacitatea oamenilor pentru susţinerea solidară a aproapelui. De acest domeniu ţine şi o mai bună recunoaştere a serviciilor prestate prin funcţii onorifice.
|
| |
Politica pieţei de muncă
|
Ocupare integrală pentru forţa de muncă
|
- Relaţia indivizibilă între economie şi ordinea socială se manifestă mai ales prin tendinţa de a asigura pentru cât mai mulţi oameni posibilitatea de a munci. Munca este baza existenţei individuale şi sociale şi prin aceasta o componentă importantă a vieţii omeneşti şi o posibilitate de afirmare personală. De aceea urmărim ocuparea integrală a forţei de muncă. Acesta este un scop al politicii economice şi sociale, faţă de care statul este dator cu crearea condiţiilor cadru, iar partenerii tarifari sunt obligaţi să preia răspundere.
|
Politica tarifară diferenţiată şi munca cu normă redusă
|
Şomajul înseamnă pentru mulţi din cei afectaţi nu numai o pierdere de venit, ci adesea şi izolare socială şi pierderea perspectivelor. Îndeosebi şomajul pe termen lung înseamnă pentru mulţi oameni o pierdere în ceea ce priveşte sentimentul propriei valori, nivelul de trai şi calitatea vieţii. Cea mai bună politică pentru piaţa de muncă este crearea de locuri de muncă durabile şi concurenţiale prin investiţii. Pentru a reduce şomajul evoluţia salariilor şi onorariilor trebuie să se orienteze după evoluţia productivităţii. Avem nevoie de o politică tarifară diferenţiată pe branşe şi regiuni, cât şi de posibilităţi ca în cadrul contractelor tarifare şi acordurilor la nivel de întreprindere să se ţină cont în mai mare măsură de specificul şi de necesităţile întreprinderii. Ne pronunţăm pentru promovarea de locuri de muncă cu respectarea obligaţiilor de asigurare socială în gospodării private. Avem nevoie de mai multă muncă cu normă redusă. În această ordine de idei trebuie respectate cerinţele întreprinderii cât şi necesităţile familiale.
|
Utilizarea instrumentelor specifice politicii pieţii de muncă
|
- Schimbările fundamentale ale economiei în noile landuri, după decenii de economie socialistă ratată, întârzierea transformărilor structurale, rigiditatea în sistemul ocupării forţei de muncă şi inovaţii insuficiente au condus la pierderea pe durată îndelungată a multor locuri de muncă, în special pentru femei. Pentru a asista ruptura structurală trebuie utilizate mai intens instrumentele specifice politicii pieţii de muncă. În acestă ordine de idei trebuie dată prioritate măsurilor care conduc la crearea de valori în economia naţională, în raport cu cele care duc la prestări de transfer în domeniul consumului. O importanţă specială trebuie să aibă crearea de locuri de muncă pentru femei. Transformarea structurală şi politica pieţii de muncă merg mână în mână. O politică a pieţii de muncă orientată spre rezultat este decentralizată şi flexibilă. Ea cere o coordonare permanentă a instrumentelor utilizate.
|
Răspunderea partenerilor tarifarari
|
În toate măsurile luate în domeniul politicii pieţii de muncă trebuie urmărit scopul de a oferi unui număr cât mai mare de şomeri o posibilitate de a munci şi de a întări stimulentele pentru trecerea la un regim de angajare regulat. Un rol decisiv în depăşirea dificultăţilor transformărilor structurale revine întreprinderilor. Partenerii tarifari sunt chemaţi să ţină seama de caracterul special al măsurilor în vederea creării de locuri de muncă şi să cadă de acord asupra unor tarife scăzute speciale în acest scop. Acest lucru este valabil şi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea şanselor şomerilor pe perioade îndelungate; în acest scop sunt necesare tarife de intrare care să permită plata sub nivelul tarifelor reglementate. Susţinem de asemenea ideea de a deschide şomerilor şanse de angajare pe bază benevolă, în condiţiile continuării plăţii ajutorului de şomaj sau a subvenţiilor de şomaj, acordându-se un supliment corespunzător pentru costuri suplimentare.
|
| |
Participarea la decizii
|
Participarea la decizii în întreprinderi şi fabrici
|
- Participarea la decizii si acţiunea comună a angajaţilor în întreprinderi şi fabrici sunt pentru noi o bază de neînlocuit a ordinii noastre economice şi sociale, cât şi expresia tezaurului de idei creştin-social. Demnitatea omului care munceşte cere şi participarea lui la deciziile care stabilesc condiţiile lumii sale a muncii. Participarea la decizii a angajaţilor a contribuit în mare măsură la succesul economiei germane cât şi la stabilitatea şi pacea socială. Participarea la decizii practicată cu bune rezultate în Germania trebuie să fie menţinută în Uniunea Europeană. Întrepătrunderea internaţională tot mai mare a economiei cere ca în întreprinderile active la scară europeană să fie întemeiate în străinătate reprezentanţe ale angajaţilor transfrontaliere cu atribuţii de informare şi consultanţă.
|
| |
Umanitate şi flexibilitate în viaţa de muncă
|
Premisele pentru succesul întreprinderii
|
- În centrul procesului de muncă se află omul. De aceea trebuie dezvoltate continuu condiţii de muncă pe potriva demnităţii umane, precum şi protecţia muncii şi a mediului înconjurător. Progresul tehnic oferă noi posibilităţi pentru umanizarea condiţiilor de muncă. Omul nu este pentru noi un slujitor al maşinii. Munca în grupuri şi echipe face posibile contacte umane şi deschide noi şanse de cooperare. Condiţii de muncă umane, protecţia muncii şi posibilităţile de participare la decizii la locul de muncă trebuie întărite ca premise importante pentru succesul întreprinderii.
|
Flexibilizarea timpului de muncă
|
Aşteptăm de la partenerii tarifari o nouă flexibilitate în conceperea timpului de muncă. În această ordine de idei trebuie luate în consideraţie în aceeaşi măsură cerinţele întreprinderii, precum şi compatibilizarea familiei cu activitatatea profesională. Vrem să facem posibilă o mai mare flexibilitate în stabilirea timpului de lucru pe zi, pe săptămână, pe an şi pe viaţă şi să concepem momentele de trecere între domenii şi faze ale vieţii într-un mod mai elastic. Serviciul public trebuie să-şi exercite funcţia de model în oferta şi configurarea timpilor flexibili de lucru. Zilele de duminică şi de sărbătoare trebuie să rămână de principiu libere.
|
| |
Sisteme sociale de asigurare
|
Raportarea la contribuţii a asigurărilor sociale
|
- Sistemul nostru de asigurari sociale aduce o mare contribuţie la pacea socială şi la realizarea unităţii sociale în ţara noastră. Noi ne pronunţăm pentru supunerea tuturor raporturilor de muncă pe lungă durată obligaţiei de plată a asigurărilor sociale. Respingem o asigurare generală a cetăţenilor de către stat. Ea contravine principiului propriei întreţineri anticipate prin contribuţii şi îl face pe individ într-un mod inacceptabil dependent de deciziile statului. Baza de calcul pentru contribuţie rămâne venitul din muncă.
|
Ajutor social
|
Vom asigura şi în viitor întreţinerea celor care şi-au riscat viaţa pentru comunitate şi au suferit prejudicii de sănătate. Aceasta este valabil şi pentru urmaşi şi rude. Şi ajutorul social este o componentă indispensabilă a siguranţei sociale. El intervine acolo unde alte instituţii ale securităţii noastre sociale nu pot să acopere loviturile soartei. Atribuţia ajutorului social este să-I înlesnească beneficiarului ajutorului ducerea unei vieţi care să corespundă demnităţii umane.
|
Mai multe posibilităţi pentru răspunderea personală
|
Noi apreciem siguranţa socială bine structurată. Ea combină solidaritatea şi subsidiaritatea. Pe lânga obligativitatea asigurărilor sociale trebuie creat în viitor mai mult spaţiu pentru asigurări în regie proprie, în special de tip privat şi în cadrul întreprinderii. De aceea capacitatea de întreţinere anticipată proprie nu trebuie să fie afectată prea mult prin suprasolicitarea venitului prin impozite şi taxe sociale. Vrem să facem tot posibilul pentru a limita povara contribuţiilor pentru asigurările sociale în condiţiile valorificării tuturor rezervelor de rentabilizare şi posibilităţilor de economisire.
|
Răspundere personală, întreţinere personală, participare proprie
|
- Pentru a menţine pe termen lung funcţionalitatea sistemelor noastre de prestaţii sociale şi a putea garanta siguranţa socială a fiecăruia, trebuie să operăm corecturi fundamentale. Nu orice risc de viaţă poate fi asigurat de către comunitate. Nu amplificarea sistemelor de asigurare socială, ci reconfigurarea lor trebuie să fie de aceea ţelul nostru. Pe lângă promovarea şi revendicarea mai puternică a răspunderii personale, a întreţinerii personale şi a participării proprii vrem să întărim principiul asigurărilor; asigurarea noastră socială trebuie să se elibereze treptat, financiar de problemele care sunt de natură statală globală şi care sunt finanţate din impozite.
|
Pensia - solidaritate între generaţii
|
- Sistemul nostru de asigurare a pensiilor se bazează pe solidaritatea între generaţii. Pentru a asigura contractul între mai multe generaţii, susţinem ideea unei societăţi favorabile familiei, cu măsuri în favoarea familiei, în special în legislaţia fiscală şi a asigurărilor sociale; vrem să compensăm sarcinile multiple care revin părinţilor din creşterea copiilor şi să recunoaştem în mai mare măsură decât înainte perioada de creştere a copiilor ca prestaţie de contribuţie în cadrul sistemului pensiilor.
|
Pensie dinamică, raportată la salariu
|
Asigurarea de pensie trebuie să fie raportată la contribuţie şi prin aceasta raportată la prestaţie. Ea crează poziţii legale şi în acest fel un segment de libertate pentru fiecare. Veniturile din pensii sunt legate de capacitatea de muncă a generaţiei active. Noi ţinem la corelarea pensiilor cu evoluţia salariului disponibil al angajaţiilor şi în acest fel cu evoluţia bunăstării din ţara noastră. Premisele unei asistenţe demne de încredere pentru bătrâneţe sunt o politică economică de succes, un nivel înalt de ocupare a forţei de muncă şi o modelare eficientă şi la obiect a asigurărilor de pensie legale.
|
Reglementări în dreptul pensiilor
|
Din cauza evoluţiei demografice vor fi necesare noi adaptări în legislaţia pensiilor. Drepturile la pensie o dată dobândite rămân asigurate; dezvoltarea economică şi numărul celor activi sunt decisive pentru cuantumul contribuţiei pe care o prestează pe termen lung în vederea asigurării de bătrâneţe actualul sistem de pensii pentru generaţiile următoare. O importanţă crescândă revine asistenţei de ordin privat pentru bătrâneţe, incluzând şi asistenţa oferită de întreprinderi; pe acestea dorim să le promovăm. Chiar şi prelungirea treptată a timpului de muncă în raport cu vârsta este un element pentru a putea ţine seama de evoluţia demografică şi de speranţa de viaţă în creştere a populaţiei.
|
| |
Sănătate şi îngrijire
|
Alegerea liberă a medicului şi medici liber- profesionişti
|
- Sănătatea este un preţios bun al vietii. Şansele de a rămâne sau de a deveni sănătos trebuie să fie egale pentru toţi, fără considerentul situaţiei financiare şi sociale. Necesarul de reglementări statale se referă mai ales la condiţiile cadru. Însăşi îngrijirea bolnavilor poate fi preluată de principiu de agenţi privaţi. Alegerea liberă a medicului şi medicii liber profesionişti constituie nucleul unui sistem de sănătate liberal.
|
Asistenţa preventivă şi educaţia sanitară
|
Politica în domeniul sănătăţii trebuie să contribuie la prevenirea bolilor. Noi punem de aceea accent pe dezvoltarea în continuare a asistenţei preventive şi educaţiei sanitare pentru că menţinerea sănătăţii ţine în principal de răspunderea fiecăruia. Prin informaţii şi stimulente în sistemul de asigurări vrem să ajungem la o conduită de viaţă conştientă de importanţa sănătăţii, la utilizarea timpurie a măsurilor preventive şi la participarea activă la terapie şi însănătoşire. O mare importanţă revine reabilitării, care ajută la recuperarea sănătăţii şi a autonomiei pacientului şi care are întâietate faţă de varianta îngrijirii. Prevenirea dependenţei de droguri este o problemă comună a politicii sănătăţii, a politicii sociale, a politicii în domeniul familiei şi şcolii, căreia noi îi conferim o mare însemnătate, pe lângă extinderea ofertelor de terapie.
|
Promovarea de noi procedee medicale
|
Noi posibilităţi medicale de diagnostic şi tratament fac accesibile o asistenţă mai adecvată şi o calitate a vieţii mai bună pentru numeroşi oameni. Ne bizuim pe progresul medicinei în lupta împotriva bolilor şi suferinţelor încă nevindecabile. Trebuie să sprijinim dezvoltarea unor procedee, instrumente şi medicamente eficiente şi să asigurăm accesul larg la posibilităţile tehnico-medicale. Susţinem şi recunoaşterea şi promovarea metodelor naturiste şi a medicamentelor naturiste, care întregesc în mod semnificativ ştiinţa medicală tradiţională.
|
Comportament uman în faţa bolii, a suferinţei şi a morţii
|
- Nu trebuie să uităm să cultivăm în societatea noastră un comportament uman în faţa bolii, a suferinţei şi a morţii. Ele aparţin vieţii umane în mărginirea şi imperfecţiunea ei, pe care nu avem voie să le refulăm. Reprezentări eronate despre ceea ce este fezabil corespund unei imagini denaturate a omului. Pentru noi este valabilă inviolabilitatea vieţii omeneşti, atât la începutul cât si sfârşitul ei. Salutăm şi susţinem mişcarea Hospiz şi serviciile sociale care prin asistenţa pe care o realizează, fac posibilă pentru oameni o moarte în demnitate.
|
Profesii medicale şi de îngrijire
|
Sistemul nostru de sănătate trăieste prin oamenii care îsi exercită prin profesia lor medicală şi de îngrijire serviciul în slujba aproapelui şi a comunităţii. Exercitarea acestor profesii necesită o înaltă calificare, conştiinţa răspunderii şi puterea dedicaţiei. Ne pronunţăm pentru o pregătire care să includă în mai mare măsură şi dimensiunea etică.
|
Posibilităţi de configurare a protecţei oferite de asigurări incluzând răspunderea personală
|
- Asigurarea medicală cerută de lege ţine de instituţiile de neînlocuit ale securităţii sociale. Speranţa de viaţă în creştere, cât şi schimbările demografice, dar şi direcţionări greşite care încă mai persistă, fac necesare noi măsuri pentru limitarea cheltuielilor lor. În acest context trebuie luată mai mult în consideraţie creşterea capacităţii celor asiguraţi de a-şi manifesta răspunderea proprie. O nouă configurare a catalogului de prestaţii va trebui să diferenţieze mai mult între prestaţiile preluate în continuare de asigurarea de boală prevăzută de lege din perspectiva politicii sociale şi în domeniul sănătăţii şi prestaţiile pe care le poate prelua individul, precum şi cuantumul necesar al participării proprii. Totodată vrem să creăm mai multe posibilităţi pentru configurarea în răspundere proprie a protecţiei oferite de asigurări şi să concepem structurile sistemului de sănătăte în aşa fel, încât toţi participanţii să aibă un interes propriu în ceea ce priveşte o asistenţă sanitară umană, eficientă şi rentabilă. Trebuie întărită concurenţa atât între casele de asigurare pentru sănătate cât şi între ofertanţii de servicii.
|
Asigurarea pentru cazuri care necesită îngrijire
|
- O dată cu asigurarea pentru cazuri care necesită îngrijire îndelungată, noi Creştin-Democraţii aşezăm o nouă piatră de hotar în politica socială în cadrul reconstrucţiei statului social. Nevoia de îngrijire îndelungată este un risc care poate afecta pe oricine, fără ca fiecare să fie în situaţia de a-şi asuma anticipat această nevoie de îngrijire. De aceea este necesară o preluare solidară a acestui risc printr-o asigurare generală pentru cazuri care necesită îngrijire îndelungată. Serviciile asigurării pentru cazuri care necesită îngrijire îndelungată trebuie să vină mai ales în întâmpinarea îngrijirii la domiciliu. Prestaţii private pe bază benevolă cu rol de completare în vederea anticipării cazurilor de îngrijire îndelungată sunt necesare şi trebuie facilitate de către stat. În cazurile care fac necesare asistenţa şi îngrijirea, păstrarea demnităţii umane este cea mai înaltă cerinţă.
|
